PSD si motiunea intirziata
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 18.09.2021

PSD si motiunea intirziata

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Pentru prima data in ultimii 17 ani, o motiune de cenzura are, teoretic, sanse reale de a rasturna un guvern. Si tot pentru prima data pare a se deschide calea alegerilor anticipate, eventual prefatate de un scurt interval de tranzitie, astfel incit electoratul sa nu fie chemat la urne in toiul iernii.
    Daca acest ansamblu de scenarii s-ar concretiza, fie si partial, am asista la (cel putin) o premiera semnificativa in evolutia democratiei romanesti. Este adevarat ca am mai avut parte de una, in primavara - suspendarea si tentativa de demitere a sefului statului. Luate impreuna, ele ne furnizeaza dovada ca lupta pentru putere a reintrat pe fagasul obisnuit, dupa abstinenta fortata din anii premergatori integrarii in Uniunea Europeana. Ceea ce, in definitiv, e bine pentru democratie - desi unii sau altii dintre participanti au fost sau ar putea fi grav raniti.

    Din pacate, exista trei elemente care ar putea perturba procesul de reechilibrare, in cazul unei crize politice de genul celei pe care o traverseaza astazi Romania. Primul se refera la mecanismele perverse ale Constitutiei, cel de-al doilea la "reputatia" actorilor implicati, iar ultimul la omogenitatea partidelor politice, intelese ca actori colectivi. Impreuna, ei creeaza un mediu prea putin favorabil unui armistitiu intre competitori.

    In ceea ce priveste efectele perverse ale legii fundamentale, exemplul cel mai sugestiv vizeaza competentele sefului statului. El are prea putina putere, acolo unde ar trebui sa aiba mai multa: odata aparuta o criza guvernamentala irezolvabila, el nu poate convoca grabnic alegeri anticipate, chiar daca majoritatea sau, prin absurd, toate partidele le-ar dori. Pe de alta parte, are prea multa putere tocmai acolo unde ea ar fi trebuit drastic limitata - in cazul desemnarii primului-ministru, proces in decursul caruia presedintele poate ignora geografia politica a Parlamentului. Asadar, la noi motiunea de cenzura nu isi indeplineste decit prima vocatie - cea de demolare a unui guvern instabil sau delegitimat. Cea de-a doua, aceea de stabilizare si reglare - concretizata fie prin alegeri anticipate, fie prin investirea unui nou guvern cu sprijin parlamentar real - nu se poate realiza decit prin cooperarea bine intentionata a unui numar mare de actori, dintre care nu trebuie in nici un caz sa lipseasca presedintele.

    Si ajungem astfel la reputatie. Pornind de la comportamentele trecute, se asteapta actorii ca partenerii lor de joc sa actioneze cu buna credinta in procesul de solutionare a crizei? Probabil ca nu. Este insa de asteptat ca partenerii sa actioneze "rational"? Partidele ar trebui sa caute guvernarea, dar sa prefere raminerea in opozitie, in locul unei guvernari ce nu ofera garantia indeplinirii propriului program. De asemenea, ele ar trebui sa opteze pentru alegeri grabnice, in locul unei guvernari lipsite de perspectiva sau al unei opozitii neproductive.  Presedintele ar trebui sa caute aducerea la guvernare a propriului (fost?) partid, dar sa se teama de sanctiunea electoratului in cazul in care refuza sa ia act de existenta unei majoritati adverse. Din pacate, in actualul stadiu de evolutie al democratiei romanesti, nici aceasta garantie nu este (inca) prezenta. Motive sint multe si ele nu pot fi discutate, toate, acum.

    Insa unul dintre ele este esential: el tine de structura interna si in primul rind de gradul de democratie interna din partide. Nu e un secret pentru nimeni ca nici in democratiile performante partidele nu pleaca bucuroase de la guvernare, parlamentarii nu-si abandoneaza usor fotoliile pentru a intra in campanie electorala, iar elitele din capitala nu retransmit intotdeauna fidel vocea teritoriului. Insa la noi asistam la o situatie care aproape ca nu mai trebuie comentata. Aceasta face ca liderii sa nu fie intotdeauna siguri de votul propriilor parlamentari, iar alinierile abstracte intre sigle sa fie adesea batute de coalitiile spontane de interese.

    In aceste conditii, PSD incearca sa forteze mina liberalilor amenintind cu o motiune normala, legitima din punct de vedere democratic si, probabil, conforma cu valorile si programul initiatorului. Dar este efectul de descurajare suficient pentru a-i aduce pe recalcitranti la masa negocierilor? Mecanismele constitutionale fac ca, in situatia crizei guvernamentale, initiativa sa fie preluata de seful statului. Va fi invitat PSD la o guvernare acceptabila politic sau macar la o opozitie mai profitabila? Va putea PSD sa exercite un control real asupra momentului declansarii alegerilor anticipate, daca totusi le va dori? Data fiind reputatia presedintelui Basescu si a PD, in particular in relatia cu PSD, se poate conta pe cooperarea lor consecventa (fie ea si auto-interesata) in asa fel incit social-democratii sa obtina beneficiile estimate? In fine, cunoscute fiind problemele din PSD, nu este cumva riscanta, din punct de vedere al liderilor, suprapunerea frontului extern cu cel intern?

    Poate ca o parte din aceste intrebari isi vor gasi, curind, raspunsuri satisfacatoare. In orice caz, pentru PSD, un eventual binom executiv Traian Basescu - PD este astazi o varianta mai proasta decit ar fi fost, in primavara acestui an, combinatia intre un Traian Basescu (nesuspendat) si un PD chemat sa-si asume intreaga responsabilitate a guvernarii, dupa decesul Aliantei. Motiunea vine cu un semestru prea tirziu.         


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Grand Slam, povestea unei himere

    Nicolae GRECU

    Grand Slam, povestea unei himere

    Singurătatea lui Djokovic, în faţa fileului şi a lui Medvedev, a fost definitorie cu un game înaintea finişului, când dârzul reprezentant al unui neam de luptători, a izbucnit în lacrimi.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Etimologicale pescăreşti (IV)

    Eugen MUNTEANU

    Etimologicale pescăreşti (IV)

    Seria consideraţiilor etimologice din sfera mai largă a pescuitului este continuată de câteva cuvinte româneşti importante referitoare la ambarcaţiuni.

    Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

    pr. Constantin STURZU

    Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

    La mijlocul primei luni a anului bisericesc prăznuim Înălţarea Sfintei Cruci. Istoric vorbind, această sărbătoare aminteşte de două evenimente: găsirea Sfintei Cruci la Ierusalim de către Sfânta Împărăteasă Elena şi înălţarea ei în văzul tuturor în acea zi, dar şi pe 14 septembrie 335, imediat după sfinţirea primei Biserici a Învierii Domnului, zidită de Sfântul Împărat Constantin cel Mare, respectiv aducerea Sfintei Cruci înapoi în Ierusalim, pe 14 septembrie 630, după ce a fost recuperată de la perşi de către împăratul bizantin Heraclius.

    Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

    Aurelian-Petruș PLOPEANU

    Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

    Democraţia liberală din Statele Unite ale Americii şi Anglia a fost influenţată pozitiv de impactul diverselor „religii ale raţiunii”, precum deismul sau teismul. Acestea au jucat un rol de mediator între sistemul socio-politic al teoriei raţionale a drepturilor naturale şi cel religios. Aceste noi religii seculare nu reprezentau decât contracţii instituţionale ale religiilor tradiţionale, născute prin acţiunea revoluţiilor franceză şi americană. 

    pulspulspuls

    O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

    O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

    Apropo de congresul liberal cu alegeri de lider care bate la uşă, ce va fi de azi egzact într-o săptămână, cică printre unii liberalii mai vechi se vorbeşte că jocurile ar fi deja făcute, iar Cîţu ar avea deja cam două treimi din voturi de partea lui.

    Caricatura zilei

    PNDL3

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

    Parteneri

    Alte publicatii

      Intrebarea zilei

      Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.