Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Puterea vulnerabililor

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Citeva informatii disparate si observatii sau experiente proprii mi-au impus o tema de reflectie tulburatoare: creativii, talentatii, oamenii care gasesc solutii ingenioase, in situatii de criza, nu apartin categoriei indivizilor care actioneaza sistematic, dupa modele invatate cu sirg si exersate indelung si nu fac parte dintre cei ce exceleaza prin incredere explicita in sine.

    Un articol din "New York Times" de acum citeva saptamini, dar mai ales cele peste o suta de comentarii aplicate ce i-au urmat au dezvaluit comportamente neasteptate in situatii deosebite: nu specialistii, competentii, rigurosii gasesc solutiile cele mai bune, ci aceia care vin din cimpuri profesionale aparent nearticulate la context, adica umanistii, cei cu formatie artistica sau filologica. Manageri importanti impartaseau observatiile lor dupa care reuseau, in meserii extrem de specializate, in studiul pietii si al vinzarilor, nu specialistii, ci unii indivizi cu formatie umanista, filologi sau cu studii de regie de teatru. Acestia, s-a constatat, dezvolta o gindire critica nealterata de scheme cognitive cunoscute si o mobilitate intelectuala inaccesibila "exactilor" scrupulosi. Gindesc nonconformist, nemarcati de rigorile modelelor intelectuale clasice. Recent, intr-un interviu, Gabriela Melinescu emite o idee razvratitoare, cunoscuta de psihologi, dar nu stiu daca impartasita de literati: creatia nu este doar expresie a talentului, ci si a persoanei in intregul ei, prelungire a individualitatii. Fecunditatea cognitiva si artistica, cu alte cuvine, traduce complexitatea personalitatii, efortul individului de a intelege si a-si explicita contextul. "Vulnerabilitatea, asta e marca talentului", afirma ritos poeta. Daca nu-ti mai conservi si cultivi coeficientul de vulnerabilitate, atit cit il ai, "daca te imburghezesti", atunci "intra in tine altcineva", persoana ta se decoloreaza si se imbatoseaza. Vulnerabilitatea interioara, exprimata prin curiozitate si uimire, prin dispozitia de a asculta pe ceilalti, chiar daca viata ti-e bine asezata social si profesional, te apara de ritualism, de canoane servite, in cele din urma de dogmatism. Odata, un tinar profesor de matematica (desigur, un tinar la vreo cincizeci de ani), alaturi de care am stat citiva ani la sedintele de senat ale universitatii, mi-a impartasit un gind ce-l macina de mult: ca matematician se simte mai aproape de psihologi, chiar de filologi, decit de colegii chimisti si fizicieni, alaturi de care erau impinsi ei, matematicienii, intr-o viitoare facultate-mamut a stiintelor exacte. Noi nu avem atitea certitudini precum colegii nostri, imi zicea, ne indoim adesea, lucram cu realitati adesea incerte. Nu stiu daca am rezumat bine gindurile sale, dar voia sa-mi transmita ca se simte solidar cu mine, care adesea puneam sub semnul intrebarii siguranta cu care unii "senatori" emiteau judecati plate, spuneau banalitati, debitau locuri comune.

    Am avut, in timpul studiilor, doi profesori remarcabili, venind din vechea universitate. Stefan Barsanescu, cu un doctorat in Germania, era model de organizare intelectuala, rigoare si competenta. Lucra dupa o schema sigura, totul devenea clar in expunerea sa, avea un discurs extrem de coerent. Model de profesor interbelic, imbracat corect, usor ceremonios, capabil insa si de confesiuni afective. L-am cunoscut si altfel, cind ne intilneam sa-i prezint lucrarea de licenta, despre educatia adultilor in Romania (cartea mea despre educatia adultilor, omagiu fostului meu profesor, am reusit s-o incheg abia acum citiva ani). Profesorul Vasile Pavelcu era exact opusul: inventa cursul pe loc, ne facea partasi la elaborarea sa, apela adesea la exemple din literatura si din viata, nimic nu i se parea definitiv. Se purta ca un artist, traia momentul. Dar nu era riguros, nu dadea definitii si unele colege erau extrem de frustrate. Sa nu uit, frecventase timp de doi ani cele mai inalte scoli de psihologie de la Paris. La examene accepta judecati proprii ale studentilor, chiar "erezii", incuraja indoieli, savura raspunsurile dubitative. Odata, mi-a povestit mai tirziu, cind am devenit apropiati, i-a deschis usa cabinetului colegul sau Barsanescu, care l-a somat scurt: "Da-mi o definitie a perceptiei". Sa ne gindim, ar fi raspuns acesta, s-ar putea defini asa, dar si asa, unii cred ca... Iritat, rigurosul domn Barsanescu i-ar fi inchis usa la fel de intempestiv. Aceasta intilnire, a doua personalitati total deosebite, trebuie interpretata si prin procesarea unei informatii cunoscute in epoca: nu se prea inghiteau reciproc.

    L-am pomenit adesea pe Serge Moscovici, cunoscutul psihosociolog francez de origine romana. Desi a fondat o teorie astazi frecventata de specialistii de pe toate continentele, ma refer la teoria reprezentarilor sociale, nu a dat niciodata o definitie definitiva a fenomenului. In urma cu ceva ani, la un congres in Scotia, un domn din Viena, tinar riguros, s-a gasit sa deplinga faptul ca nu avem inca o definitie unanim impartasita a reprezentarilor sociale. N-a terminat discursul bine, ca s-a ridicat Moscovici, pina atunci parca absent, si a spus, usor iritat: N-am dat si nici nu voi da o definitie a acestui proces. E prea complex ca sa poata fi rezumat intr-o definitie. Sala a izbucnit in ris, satisfacuta, unii au aplaudat, erau psihosociologi din toata Europa, din America de Sud, din Africa. Pavelcu si Moscovici, doua personalitati care nu s-au intilnit niciodata, dar au ceva in comun. Poate apartenenta la incerta si indefinibila Basarabie?

    Nu pot incheia aceste ginduri fara sa fac, din nou, referire la contextul social in care ma misc de citeva decenii bune: cimpul universitar. Actorii sociali din acest mediu elevat se poarta (se purtau si inainte de schimbare, ceea ce inseamna ca modelul s-a reprodus) dupa cum li-i si schema cognitiva de baza: unii accepta dialogul, nu le e teama sa se prezinte asa cum sint si se stiu, altii expira numai certitudini, emit judecati definitive, se infasoara in platosa rigurozitatii. Si-si prelungesc gindirea canonica in vestimentatie: costume sobre, cravate asortate, politete ceremonioasa. La mijloc, ceilalti. Las cititorul sa completeze acest model de analiza, il intilnim si in mediul politic, in administratia inalta, in lumea slujbasilor marunti.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

      Intrebarea zilei

      Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

      vezi raspunsuri