Razbunarea poetei
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 19.09.2021

Razbunarea poetei

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Am citit in Istoria... lui G. Calinescu despre o piesa de teatru (parca a lui I. Dragoslav) cu un nobil bucovinean scapatat, care a ajuns un umil functionar. Omul nostru isi ducea zilele intr-o saracie lucie vreme de unsprezece luni pe an si aduna banii. In a douasprezecea luna, cu banii strinsi, traia pe picior mare, ca un "domn". Ei bine, poeta Minerva Chira nu e functionara, ci profesoara in satul natal, undeva prin cimpia transilvana. A mostenit de la parinti o casa mare, acareturi bugate ( adica destule, pe ardeleneste) si o gradina, toate aflate la soseaua nationala europeana. Cu niste ani in urma, intr-o noapte, in timp ce dormea in casa mostenita, Minerva Chira s-a trezit ingropata intr-un morman de picioici (asa li se spune la cartofi pe acolo). Daca ar fi fost E.A. Poe si alcoolica, poeta Minerva Chira ar fi putut crede ca a ajuns in lumea subpaminteana a picioicilor, asa cum poetul american a crezut ca se afla mort si ingropat intr-un sicriu, cind s-a trezit dupa o betie in cala unui vapor. Minerva Chira insa nu e alcoolica, ci ardeleanca si cu piciorele pe pamint. A dat crumpii (cartofii, pe banateneste) la o parte si a iesit la lumina sa vada ce se intimpla: un TIR plin cu barabule iesise de pe sosea si ii facuse praf casa.

    Asa a inceput a doua viata a poetei, viata ei postbarabulica, sa spunem asa. Minerva Chira parea in continuare o ardeleanca cu picioarele pe pamint, trezind mirarea consatenilor doar pentru "stigletii" ei: ca scrie poezii (La ce bun poeziile? se intrebau bunii consateni. A, sa fi scris asa ca domnul Goga despre Ardealul nost' sfint, despre de ce m-ati dus de linga boi, despre contra bozgorilor si alte soacate, dar asa... Dascalita Chira cica scrie de dragoste. Eah, sa vie la noi, ziceau ficiorii de la b(oi), ca-i aratam noi de dragoste de n-a pute-o duce). Parea numai ca Minerva Chira era cu picioarele pe pamint, caci nu a fost asa. Poeta a primit banii de despagubire pentru casa farimata, dar nu s-a apucat sa-si faca alta casa. Cum a primit banii, si-a luat concediu de la scoala, s-o pus in tug si tivai! la Bucuresti, iar de-acolo tivai! in Eghipet, cu aeroplanul, ca maistorasul Aurel Vlaicu. Cica sa vada piramidele! Tulai, Doamne, o bolunzit dascalita noastra! Dreptu-i, de mincat are ce minca, fiindca i-au ramas picioicile din TIR. O mincat vreo trei ierni din ele.

    De atunci, capatind morbul calatoriilor, Minerva Chira s-a apucat sa umble prin lume: ba sa vada Damascul, ba leandrii Greciei, ba coasta dalmata... Despagubirea pentru casa a cheltuit-o de mult. Acum stringe bani din salariul ei de profesoara si, imediat ce se aduna suma necesara, pleaca. Face asa de ani buni... "Admirabila razbunare pentru propria-i singuratate", spune despre ea un alt poet singur - Liviu Ioan Stoiciu. Specialistii spun ca singuratatea e o boala la fel de nociva ca fumatul sau obezitatea. Omul izolat isi pierde capacitatea de a se controla, pierde controlul cu lumea reala, se simte nefericit, trece usor de la un pahar la doua si tot mai multe. Numai oamenii foarte tari, minati de forta talentului sau de o credinta interioara foarte puternice, rezista singuratatii. Si scriitorul are nevoie de singuratate. Si are nevoie de "debuseuri". Inteleapta Minerva a gasit unul: calatoria. Unii se ineaca in alcool. Altii se scufunda in gasti literare si se cearta ca tirfele pe bucata lor de trotuar (E. Cioran), nazuind la virfuri de ierarhii impuse de ideologi literari. Nimic din toate acestea la Minerva. Ea nu vrea sa fie rasfatata de public, sa fie aratata ca sfintele moaste, nu se iluzioneaza nici cu ideea „recunoasterii" post mortem. Doamnelor si domnilor, Minerva Chira doar scrie si calatoreste.

    P.S.: Nu o cunosc pe Minerva Chira si nu i-am citit decit 2-3 poezii in presa literara, dar ma simt confrate cu ea si cu modul ei de a razbuna norii singuratatii. Toate informatiile despre ea le detin de pe site-ul lui L.I. Stoiciu.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Grand Slam, povestea unei himere

    Nicolae GRECU

    Grand Slam, povestea unei himere

    Singurătatea lui Djokovic, în faţa fileului şi a lui Medvedev, a fost definitorie cu un game înaintea finişului, când dârzul reprezentant al unui neam de luptători, a izbucnit în lacrimi.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Etimologicale pescăreşti (IV)

    Eugen MUNTEANU

    Etimologicale pescăreşti (IV)

    Seria consideraţiilor etimologice din sfera mai largă a pescuitului este continuată de câteva cuvinte româneşti importante referitoare la ambarcaţiuni.

    Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

    pr. Constantin STURZU

    Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

    La mijlocul primei luni a anului bisericesc prăznuim Înălţarea Sfintei Cruci. Istoric vorbind, această sărbătoare aminteşte de două evenimente: găsirea Sfintei Cruci la Ierusalim de către Sfânta Împărăteasă Elena şi înălţarea ei în văzul tuturor în acea zi, dar şi pe 14 septembrie 335, imediat după sfinţirea primei Biserici a Învierii Domnului, zidită de Sfântul Împărat Constantin cel Mare, respectiv aducerea Sfintei Cruci înapoi în Ierusalim, pe 14 septembrie 630, după ce a fost recuperată de la perşi de către împăratul bizantin Heraclius.

    Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

    Aurelian-Petruș PLOPEANU

    Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

    Democraţia liberală din Statele Unite ale Americii şi Anglia a fost influenţată pozitiv de impactul diverselor „religii ale raţiunii”, precum deismul sau teismul. Acestea au jucat un rol de mediator între sistemul socio-politic al teoriei raţionale a drepturilor naturale şi cel religios. Aceste noi religii seculare nu reprezentau decât contracţii instituţionale ale religiilor tradiţionale, născute prin acţiunea revoluţiilor franceză şi americană. 

    pulspulspuls

    O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

    O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

    Apropo de congresul liberal cu alegeri de lider care bate la uşă, ce va fi de azi egzact într-o săptămână, cică printre unii liberalii mai vechi se vorbeşte că jocurile ar fi deja făcute, iar Cîţu ar avea deja cam două treimi din voturi de partea lui.

    Caricatura zilei

    PNDL3

    Editia PDF

    Bancul zilei

    - Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

    Parteneri

    Alte publicatii

      Intrebarea zilei

      Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.