Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Romania trece primul examen din sesiunea de primavara

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Nu este un secret pentru nimeni faptul ca Olli Rehn, comisarul european pentru extindere, doreste ca Romania si Bulgaria sa adere la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007. Chiar daca si el, si predecesorul sau, Gunther Verheugen, au avut adesea luari de pozitie critice fata de evolutiile de la Bucuresti sau Sofia, este clar ca intr-o astfel de pozitie au fost numiti oameni care cred cu adevarat in extinderea catre est a Uniunii.
    Din evaluarea preliminara a Romaniei si Bulgariei, un document de doar cinci pagini inaintat Comitetului pentru Afaceri Externe al Parlamentului European, iese in evidenta sentimentul de usurare cu care dl. Rehn prezinta progresele tarii noastre - mai substantiale decit cele ale Bulgariei. Nu este vorba doar de dorinta fireasca a oricarui inalt functionar UE de a arata ca si-a indeplinit cu seriozitate atributiile (desi conteaza foarte mult si asta), ci si de satisfactia ca mesajul transmis interlocutorilor romani a fost, pina la urma, inteles. Probabilitatea activarii unei clauze de salgardare care sa determine aminarea aderarii s-a redus foarte mult, desi inca mai sintem expusi unor clauze de mai mica anvergura si unei eventuale monitorizari post-aderare.
    In mare masura, concluziile acestei evaluari preliminare se vor regasi, eventual cu anumite modificari, in rapoartele propriu-zise de monitorizare, asteptate luna viitoare. De asemenea, dezbaterile din Comitetul pentru Afaceri Externe pot fi vazute drept un prolog al discutiilor mai ample din plenul Parlamentului European, pe marginea textelor definitive. Stim foarte bine la ce sa ne asteptam: punctul de maxim interes il vor reprezenta concluziile la capitolul Justitie si Afaceri Interne. Dincolo de plusurile sau minusurile la capitolele mai tehnice, ceea ce ii intereseaza pe europarlamentari (si pe alegatorii lor) este ca noii membri sa fie state de drept, cu justitie independenta si cu practici administrative oneste. In anii urmatori, multi vest-europeni vor calatori in Romania, unii vor face afaceri sau vor lucra aici, altii chiar se vor stabili in tara noastra. Ei doresc sa aiba garantia ca, in ciuda diferentelor multe si mari fata de Occident, Romania face parte din lumea "lor". Ca Romania si Bulgaria nu vor fi usile deschise prin care in viata lor sa navaleasca si mai multi imigranti ilegali, infractori de drept comun sau teroristi. In fine, constienti de faptul ca vor plati pentru coeziunea economica si sociala a continentului, multi vest-europeni se tem ca banii lor, in loc sa mearga la tinta, se vor scurge in buzunarele si conturile primitoare ale unor demnitari sau functionari corupti. Prin comparatie cu aceste preocupari acute si urgente, aspecte precum crotalierea animalelor sau chiar standardele de mediu isi pierd oarecum din relevanta.
    De aceea, evaluarea preliminara a domnului Rehn a pus accentul pe justitie si afacerile interne intr-un mod oarecum disproportionat. Raportul cuprinzator de monitorizare din mai va restabili echilibrul intre componentele aderarii, insa europarlamentarii vor insista tot pe acest capitol, pentru ca el se refera, indirect, si la calitatea democratiei din Bulgaria si Romania. "Criteriile politice" (satisfacute de catre ambele tari, ca preconditie pentru demararea negocierilor de aderare) nu spun totul despre democratie: ele s-au referit cu precadere la drepturile omului, la arhitectura generala a sistemului de institutii si la procesul electoral. "Restul" a intrat in discutie tocmai pe filiera capitolului Justitie si Afaceri Interne. Privati de posibilitatea de a face o analiza atenta si detaliata a sistemului democratic din Romania sau Bulgaria inainte de decembrie 1999, cind cele doua tari (si altele, astazi aflate deja in UE) au fost invitate sa inceapa negocierile, europarlamentarii s-au razbunat in anii ce au urmat. Si, ne place sau nu, este dreptul lor sa aiba ultimul cuvint - sa concluzioneze, in numele propriilor alegatori, daca Romania sau Bulgaria seamana, cit de cit, cu membrii vechi ai Uniunii.
    Despre ansamblul temelor importante pentru procesul de integrare, despre progrese sau "steguletele" galbene sau rosii ramase, e preferabil sa discutam dupa publicarea raportului cuprinzator de monitorizare. Acum, important este ca domnul Rehn pare optimist, iar din rindul europarlamentarilor nu s-au mai facut simtite, atit de acut, vocile eurosceptice. E bine ca dl. Pierre Moscovici nu a fost contrazis atunci cind a sugerat ca nu e normal sa se formuleze cerinte pe care nici membrii vechi nu le satisfac, sau ca dl. Markus Ferber si ceilalti eurosceptici s-au limitat sa ceara inca o monitorizare, in luna octombrie, in loc sa ne inventarieze iarasi defectele. Acum conteaza sa evitam greselile majore, asa cum ne-a sugerat Olli Rehn, si trebuie sa speram ca liderii de la Bucuresti au inteles bine care ar fi aceste greseli. Iar pentru a arata ca sintem pe aceeasi lungime de unda cu comisarul pentru extindere si cu ceilalti sustinatori ai Romaniei de la Bruxelles, cel mai bine ar fi sa le evitam, daca se poate, si pe cele minore.

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri