anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

sambata, 11.07.2020

Romania trece primul examen din sesiunea de primavara

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Nu este un secret pentru nimeni faptul ca Olli Rehn, comisarul european pentru extindere, doreste ca Romania si Bulgaria sa adere la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007. Chiar daca si el, si predecesorul sau, Gunther Verheugen, au avut adesea luari de pozitie critice fata de evolutiile de la Bucuresti sau Sofia, este clar ca intr-o astfel de pozitie au fost numiti oameni care cred cu adevarat in extinderea catre est a Uniunii.
    Din evaluarea preliminara a Romaniei si Bulgariei, un document de doar cinci pagini inaintat Comitetului pentru Afaceri Externe al Parlamentului European, iese in evidenta sentimentul de usurare cu care dl. Rehn prezinta progresele tarii noastre - mai substantiale decit cele ale Bulgariei. Nu este vorba doar de dorinta fireasca a oricarui inalt functionar UE de a arata ca si-a indeplinit cu seriozitate atributiile (desi conteaza foarte mult si asta), ci si de satisfactia ca mesajul transmis interlocutorilor romani a fost, pina la urma, inteles. Probabilitatea activarii unei clauze de salgardare care sa determine aminarea aderarii s-a redus foarte mult, desi inca mai sintem expusi unor clauze de mai mica anvergura si unei eventuale monitorizari post-aderare.
    In mare masura, concluziile acestei evaluari preliminare se vor regasi, eventual cu anumite modificari, in rapoartele propriu-zise de monitorizare, asteptate luna viitoare. De asemenea, dezbaterile din Comitetul pentru Afaceri Externe pot fi vazute drept un prolog al discutiilor mai ample din plenul Parlamentului European, pe marginea textelor definitive. Stim foarte bine la ce sa ne asteptam: punctul de maxim interes il vor reprezenta concluziile la capitolul Justitie si Afaceri Interne. Dincolo de plusurile sau minusurile la capitolele mai tehnice, ceea ce ii intereseaza pe europarlamentari (si pe alegatorii lor) este ca noii membri sa fie state de drept, cu justitie independenta si cu practici administrative oneste. In anii urmatori, multi vest-europeni vor calatori in Romania, unii vor face afaceri sau vor lucra aici, altii chiar se vor stabili in tara noastra. Ei doresc sa aiba garantia ca, in ciuda diferentelor multe si mari fata de Occident, Romania face parte din lumea "lor". Ca Romania si Bulgaria nu vor fi usile deschise prin care in viata lor sa navaleasca si mai multi imigranti ilegali, infractori de drept comun sau teroristi. In fine, constienti de faptul ca vor plati pentru coeziunea economica si sociala a continentului, multi vest-europeni se tem ca banii lor, in loc sa mearga la tinta, se vor scurge in buzunarele si conturile primitoare ale unor demnitari sau functionari corupti. Prin comparatie cu aceste preocupari acute si urgente, aspecte precum crotalierea animalelor sau chiar standardele de mediu isi pierd oarecum din relevanta.
    De aceea, evaluarea preliminara a domnului Rehn a pus accentul pe justitie si afacerile interne intr-un mod oarecum disproportionat. Raportul cuprinzator de monitorizare din mai va restabili echilibrul intre componentele aderarii, insa europarlamentarii vor insista tot pe acest capitol, pentru ca el se refera, indirect, si la calitatea democratiei din Bulgaria si Romania. "Criteriile politice" (satisfacute de catre ambele tari, ca preconditie pentru demararea negocierilor de aderare) nu spun totul despre democratie: ele s-au referit cu precadere la drepturile omului, la arhitectura generala a sistemului de institutii si la procesul electoral. "Restul" a intrat in discutie tocmai pe filiera capitolului Justitie si Afaceri Interne. Privati de posibilitatea de a face o analiza atenta si detaliata a sistemului democratic din Romania sau Bulgaria inainte de decembrie 1999, cind cele doua tari (si altele, astazi aflate deja in UE) au fost invitate sa inceapa negocierile, europarlamentarii s-au razbunat in anii ce au urmat. Si, ne place sau nu, este dreptul lor sa aiba ultimul cuvint - sa concluzioneze, in numele propriilor alegatori, daca Romania sau Bulgaria seamana, cit de cit, cu membrii vechi ai Uniunii.
    Despre ansamblul temelor importante pentru procesul de integrare, despre progrese sau "steguletele" galbene sau rosii ramase, e preferabil sa discutam dupa publicarea raportului cuprinzator de monitorizare. Acum, important este ca domnul Rehn pare optimist, iar din rindul europarlamentarilor nu s-au mai facut simtite, atit de acut, vocile eurosceptice. E bine ca dl. Pierre Moscovici nu a fost contrazis atunci cind a sugerat ca nu e normal sa se formuleze cerinte pe care nici membrii vechi nu le satisfac, sau ca dl. Markus Ferber si ceilalti eurosceptici s-au limitat sa ceara inca o monitorizare, in luna octombrie, in loc sa ne inventarieze iarasi defectele. Acum conteaza sa evitam greselile majore, asa cum ne-a sugerat Olli Rehn, si trebuie sa speram ca liderii de la Bucuresti au inteles bine care ar fi aceste greseli. Iar pentru a arata ca sintem pe aceeasi lungime de unda cu comisarul pentru extindere si cu ceilalti sustinatori ai Romaniei de la Bruxelles, cel mai bine ar fi sa le evitam, daca se poate, si pe cele minore.

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Binele propriu şi răul altora

    Nicolae GRECU

    Binele propriu şi răul altora

    La fel ca predecesoarea sa de acum 46 de ani, Politehnica actuală nu vrea degringolada unei glorii de altădată, ci propria-i salvare.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

    Eugen MUNTEANU

    Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

    Autorul continuă relatarea, începută în episodul trecut, a unui eveniment istoric unic, la care a avut şansa să participe, ca martor: luarea cu asalt, de către manifestanţi, a sediului central al Securităţii din fosta Germanie comunistă (RDG).

    Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

    pr. Constantin STURZU

    Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

    Poate un creştin, în lume fiind, să ajungă la măsura sfinţeniei? Desigur, nimic nu-l împiedică. Mărturie ne sunt sinaxarele şi nu numai. Dar cineva care trăieşte în păcate grele poate săvârşi fapte comparabile cu cele ale unui pustnic care trăieşte în rugăciune şi în asceză aspră? Greu de închipuit aşa ceva. 

    Nostalgii

    Alexandru CĂLINESCU

    Nostalgii

    Toată zona - cartierul se numeşte La Goutte d Or - e de altfel multietnică. E aglomeraţie şi pe trotuare, şi pe stradă. Când ajung la Barbès autobuzele se târâie, se produc ambuteiaje îngrozitoare, rişti - dacă mergi la Gara de Nord - să pierzi trenul. Întreg cartierul rămâne o enclavă, musulmană şi africană, în plin Paris. O enclavă care avea, în Tati, un punct de reper...

    pulspulspuls

    Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

    Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

    Pentru că ieri am rămas restanţi în ce priveşte votul din forul de conducere al filialei în privinţa desemnării noului candidat la premărie, în persoana madamei cu Camelii, haideţi să vă amărâm olecuţă sâmbăta de dimineaţă cu chestiuni sălcii ale politichiei. 

    Caricatura zilei

    Probleme între frați

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

    Linkuri

    Alte ziare locale

      Intrebarea zilei

      Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.