Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Romanii si pedagogia constructiei europene

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Dupa cum arata, astazi, scena politica romaneasca, e greu de crezut ca alegerile europarlamentare vor contribui prea mult la clarificarea agendei comunitare, la asumarea ei de catre cetatenii romani. Daca scrutinul se va tine in mai, la termenul fixat, sansele se apropie de zero - spiritele sint prea inflamate pe scena politica, spre a mai face loc temelor europene. Daca va fi aminat, ar mai fi timp pentru construirea unor agende electorale mai sobre si mai profesioniste, cu conditia sa nu intervina vreo noua criza, care sa tulbure si mai mult apele. Doar presiunile de la Bruxelles si, eventual, prezenta unor lideri marcanti ai grupurilor politice europene ar putea atenua tendinta de a "nationaliza" integral scrutinul european.
    Nici europenii mai vechi nu stau prea bine, trebuie sa o recunoastem. Dar asta e o alta problema, si nu sintem obligati sa copiem si greselile occidentalilor. Iar comparatia cu statele primite in UE la 1 mai 2004 este, oarecum, in dezavantajul nostru. Si acestea au fost nevoite sa se confrunte, la nici doua luni de la aderare, cu acest tip de alegeri, insa, in cazul lor, scrutinul a fost pan-european, desfasurat simultan in toate cele 25 de state membre. In aceste conditii, programele politice au fost mai bine articulate, iar controlul de la Bruxelles asupra strategiilor de campanie - mai strict. Din perspectiva cetateanului, scrutinul a incurajat dobindirea unui grad sporit de competenta civica in problematica europeana, prin comparatie cu asteptarile asociate alegerilor de anul acesta, din Romania si Bulgaria.
    Competenta civica (referitoare la un anumit sistem politic, la o anumita agenda politica) este un concept important din arsenalul politologilor. Competenta civica nu este masurata de vreun juriu elitist, ci, pina la urma, cetateanul insusi este cel ce si-o evalueaza. Iar dobindirea ei se face nu prin cursuri de specialitate, ci prin practica de zi cu zi. Dupa mai bine de cincisprezece ani de viata politica democratica - cu defectele ei, cunoscute de toata lumea - romanii si-au format un anumit grad de competenta civica in problematica nationala si in cea locala. Au inteles, in mare, cum functioneaza sistemul, ce anume pot sau nu pot influenta prin vot, cum sa-si stimuleze sau sa-si sanctioneze reprezentantii. Foarte multi dintre noi am parcurs si lectia actiunii solidare cu ceilalti, in urmarirea unor valori. In ceea ce priveste sistemul UE, insa, totul trebuie invatat.
    Acum intervine in mod acut nevoia ca oamenii politici romani - in particular candidatii la fotoliul de europarlamentar, dar si liderii de anvergura sau oamenii politici cu valente tehnocratice - sa-si asume o functie pedagogica. Ea trebuie privita drept un complement al celei reprezentative si al celei legislative, cel putin asa ne invata liberalii secolului al XIX-lea. Pedagogia politica a democratiei, in secolul XX, avea sa reuseasca uneori si sa esueze cel mai adesea. Contraloviturile fascista si comunista demonstreaza ca intrarea maselor in arena nu duce neaparat la democratie. Cazuta in desuetudine tocmai gratie succesului, in democratiile occidentale, functia pedagogica a ajuns un obiect al deriziunii publice, pe masura ce exigentele celor guvernati au depasit resursele guvernantilor. Iar intr-o epoca in care publicul se poate informa despre orice in timp real, functia pedagogica nu are prea mari sanse sa revina la gloria de odinioara. In chestiunile comunitare, ea trebuie redescoperita sau chiar inventata, in Vest ca si in Est. Spiritele calauzitoare ale constructiei europene au vazut in ea, inca din primii ani, un corectiv necesar pentru elitismul intrinsec al procesului de integrare. Cit de importanta este aceasta pedagogie si cit de greu se poate ea impune se vede din reactiile opiniei publice din statele membre "vechi", spre exemplu atunci cind au fost consultate prin referendumuri asupra Tratatelor de la Maastricht sau Nisa ori, mai recent, asupra Constitutiei europene.
    Cu atit mai dificila va fi, astazi, sarcina clasei politice romanesti, ajunsa la o cota de impopularitate greu de anticipat acum saptesprezece ani. Dispretuiti si neglijati, agasati de pedagogia adesea primitiva realizata prin talk show-uri, prea putin capabili sa-si articuleze interesele prin ONG-uri si alti actori ai societatii civile, cetatenii nu par foarte dispusi nici sa-i asculte pe oamenii politici. Acestia din urma ar trebui sa faca primul pas, iar pentru asta nu e nevoie nici de idealism, nici de altruism. Un europarlamentar sau candidat responsabil ar avea toate motivele sa joace cartea competentei si a deschiderii catre agenda europeana, macar din dorinta de a se distanta de zgomotul de fond al vibrantei democratii romanesti de astazi. Pe agenda Parlamentului European, mai ales in cadrul comisiilor de specialitate, ar gasi destule teme care sa-i intereseze pe romani, poate chiar mai mult decit pe francezi, britanici sau germani. La "Euro-grimase" va fi vorba, in saptaminile si lunile urmatoare, de asemenea subiecte pe care segmentele serioase ale clasei politice romanesti le-ar putea folosi in scopuri "pedagogice". Discursurile specialistilor in diversele domenii ale actiunii comunitare - si care, din fericire, incep sa se auda mai clar si mai tare - nu sint suficiente. Ele trebuie completate de vocile politicienilor, cizelate si cultivate in mediul favorabil de la Bruxelles si Strasbourg. 


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri