Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Sapte ani de rabdare

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Nervii si vorbele grele vor cadea prada uitarii, acordul politic ar trebui sa reziste. Rezultatele smulse pe ultimii metri ai Consiliului European de vara au consfintit succesul presedintiei germane - puternica si in acelasi timp pragmatica si eficienta. Aflata sub o presiune considerabila, in primul rind datorita tacticii poloneze de a individualiza Germania ca principal pericol la adresa influentei statelor "medii" si "mici", cancelarul Angela Merkel a stiut sa modereze o discutie dificila si sa asculte sugestiile unor lideri discreti si experimentati, precum italianul Prodi si luxemburghezul Juncker. Compromisul obtinut saptamina trecuta la Bruxelles ar trebui sa trezeasca din adormire procesul de reforma institutionala, iar decizia de a lansa inca de la sfirsitul lui iulie procesul greoi si complicat al "conferintei interguvernamentale" (CIG) sugereaza nevoia de a valorifica rapid aceasta stare de spirit incurajatoare. Este vital ca noul compromis sa se concretizeze rapid printr-un "Tratat privind reformarea UE", care sa fie ratificat pina la sfirsitul anului viitor de catre toate cele 27 de state-membre.
    Ideal ar fi ca nicaieri sa nu fie nevoie de referendumuri pentru ratificarea tratatului, insa, dupa cum se stie, in state precum Danemarca sau Irlanda exista prevederi constitutionale sau cutume politice specifice. De aceea ar fi bine ca textul convenit la finalul CIG sa fie sobru si lipsit de ornamente federaliste. Presedintia germana a UE a oferit, deocamdata, o schita si un document de parcurs. Negociate fara prea mult zgomot, noile prevederi par suficient de "constitutionale" pentru a misca lucrurile in directia buna, dar nu chiar atit de "constitutionale" incit sa ridice mari probleme. Completate cu elementele compromisului de saptamina trecuta, ele pot asigura functionarea Uniunii pentru urmatorii sapte ani. Doar sapte, pentru ca - desi nimeni nu o recunoaste acum - linistea cumparata weekend-ul trecut la Bruxelles nu ne va ajunge decit pina in 2014.
    Pentru proiectul european, stagnarea inseamna moarte, asa cum ne-o demonstreaza experienta ultimei jumatati de secol. Ceea ce s-a intimplat in ultimii sapte ani, dupa Nisa, a aratat ca extinderea si adincirea sint mult mai greu de impacat decit se asteptau optimistii. Daca primul proiect a evoluat intr-un ritm impresionant, urmatorul "septenat" va fi consacrat, fara indoiala, celui de-al doilea.
    Daca se va concretiza la finalul CIG, proiectul negociat de presedintia germana va face mai usor locuibila casa aglomerata a UE si va elimina citeva dintre anomaliile de constructie. Va disparea dualitatea incomoda intre Uniunea Europeana si Comunitatea Europeana, se va defrisa cite ceva din jungla legislativa, deciziile simple vor fi ceva mai usor de luat. Pe arena internationala, seful diplomatiei europene va avea o pondere sporita, chiar daca pe usa cabinetului sau nu va scrie "ministru de externe".  Daca si obiectivele economice si de competitivitate globala vor fi atinse, acesti ani de tranzitie s-ar putea dovedi chiar agreabili.
    Procesul de constructie europeana ar avea nevoie, insa, de o regasire a spiritului de la Maastricht, a convergentei intre viziunea liderilor politici si aspiratiile cetatenilor Europei unite. Conform scenariului optimist (nedeclarat) al lui Barroso, o reforma "minimalista" si grabita, de genul celei catre care ne indreptam astazi, ar trebui sa elimine sau sa reduca simtitor tensiunile acumulate in ultimii ani si sa lase institutiile sa functioneze. S-ar ajunge la o "Europa a rezultatelor", care sa deschida apetitul pentru noi paliere ale integrarii. Ingredientul necesar - si care acum, din pacate, lipseste - este sentimentul urgentei, perceptia potrivit careia fie te adaptezi, fie pierzi. In urmatorii sapte ani, lucrurile s-ar putea schimba, odata cu peisajul geopolitic si cu harta concurentei globale. S-ar crea, astfel, un climat mai favorabil reintroducerii in dezbaterea publica a unora dintre ideile cuprinse in defunctul proiect constitutional, cu sau fara problematica eticheta de "Constitutie pentru Europa". 
    Vom vedea citi dintre actorii zilei de astazi vor mai fi si peste sapte ani in prim-planul constructiei europene. Si, desigur, care vor fi si ce vor spune noii veniti. Un lucru este cert: jocul se poarta, incepind de astazi, la nivelul politicii interne. Primul pas ar fi obtinerea unui compromis acceptabil, care sa nu provoace dificultati electorale liderilor si partidelor aflate la putere. Cel de-al doilea - si aici Comisia  Europeana are un rol esential - ar fi transmiterea ideii ca provocarile zilei pot fi atenuate prin ceva mai multa integrare. Pentru asta, ar fi nevoie ca in statele-fanion ale Uniunii sa existe fie un consens interpartizan pe tema Europei, fie lideri puternici, capabili sa-si asume riscuri politice majore. Si ar mai fi nevoie, desigur, si de putin noroc. 


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

      Intrebarea zilei

      Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

      vezi raspunsuri