Scrutin vegetarian
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 19.09.2021

Scrutin vegetarian

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Incepind de luni, vor incepe analizele: prezenta la vot a fost redusa, e ingrijorator scorul partidelor extremiste, trebuie sa facem ceva pentru reducerea "deficitului democratic", dar parca, totusi, de vina e si criza economica globala. Si asa mai departe, scenariul e cunoscut: s-a intimplat in trecut, se va repeta cu siguranta in viitor. Ce s-ar putea face pentru ca populatia sa-si exprime votul? Mai multe competente acordate Parlamentului European? Reechilibrarea si mai curajoasa a raporturilor intre acesta si "rivalii" sai institutionali, Comisia si Consiliul de Ministri? Noi gadget-uri intr-un sistem de comunicare si asa impresionant? Noi programe de stimulare a constiintei civice? Fonduri, tot mai multe fonduri utilizate pentru scopuri nobile, dar greu de atins?

    Cele trei decenii de alegeri directe pentru Parlamentul European nu au dus la o consolidare a politicii democratice la nivel comunitar. S-a optat, in mod explicabil, pentru o formula elitista, excluzindu-se pe cit posibil referendumurile. Nu exista un astfel de instrument in panoplia europeana, iar cele nationale sint privite cu scepticism si teama. Explicabil, pentru ca Uniunea si-a cam facut un obicei din a pierde aceste partide decisive desfasurate in statele-membre, chiar daca uneori poate dicta rejucarea lor. Scrutinul europarlamentar este, din toate punctele de vedere, mai putin periculos.

    Insa nu putem ocoli adevarul neplacut: alegerile europarlamentare nu reprezinta "momentul democratic" al Uniunii Europene. Sint utile, uneori interesante, iar vizibilitatea temelor europene, desi insuficienta, este mai mare decit in mod obisnuit. Insa, comparate cu condimentata friptura in singe a confruntarilor nationale, ele seamana cu o salata. Bogata in vitamine, sanatoasa si buna de amagit foamea, pina la viitoarele legislative sau prezidentiale. Cind si clasa politica, si mass media, si simplii alegatori isi vor folosi din nou caninii.

    Ce se intimpla, insa, daca nu sintem vegetarieni sau, mai rau, nu ne place salata? Ni se spune ca e cazul sa dam dovada de spirit civic si sa participam la vot. Si e foarte bine sa o facem, dar nu pentru a duce Romania pe un loc fruntas intr-o noua "intrecere socialista" a prezentei la urne. Nu vom fi considerati buni europeni daca atingem un nivel de 50% si nici nu vom fi pusi la colt daca ne vom bloca la 25% (ipoteza mult mai probabila). Asemenea argumente, formulate mai ales in tarile estice, nu fac decit sa reia vechile complexe ale noului primit in club. Singurul criteriu important dupa care vom fi evaluati este acela al dispersiei voturilor: cite se string in jurul centrului, la grupurile politice "moderate", si cite merg catre extreme.

    In conditiile in care in multe state europene scrutinul se anunta dificil pentru moderati - si anumite rezultate preliminare sugereaza ca asa va fi -, asistam la eforturi de a mobiliza electoratul, pe ultima suta de metri. Romania pare insa distanta, deconectata. Este clara lipsa de experienta in gestionarea campaniilor europarlamentare. Dar la fel de evidenta este si teama competitorilor de a face greseli care sa ii coste in toamna, la prezidentiale. Astfel, scrutinul pare si mai insipid decit ar trebui sa fie in mod normal.

    De altfel, Europa nu se va supara daca cetateanul neinformat, dezamagit sau comod va absenta de la vot. Desigur, discursul oficial este altul - si la fel stau lucrurile si in cazul alegerilor nationale sau locale. Legitimitatea Uniunii si a institutiilor ei nu a fost niciodata legata de numere. Ceea ce intreprindem duminica seamana mai mult cu o validare publica a unei elite deja impuse, dotata cu o extraodinara capacitate de autoconservare. Gama personalitatilor este, in ultima instanta, la fel de restrinsa precum cea a politicilor decise de Parlamentul European. Abtinerile sint automat catalogate drept un rezultat al slabei informari, si niciodata drept un semnal de ingrijorare sau ostilitate fata de mersul proiectului european.

    Neparticiparea la votul de duminica este, asadar, o modalitate gresita de a sanctiona clasa politica europeana, daca intr-adevar simtim nevoia sa o facem. Votul "anti-sistem" nu este nici el decit un mijloc de exprimare a frustrarilor, fara vreo finalitate practica rezonabila. In mod bizar, acest scrutin lipsit de pasiuni si de mize esentiale ar putea reprezenta o buna ocazie pentru un vot conventional: unul care sa marcheze increderea, fie ea si partiala, intr-un competitor si programul lui. Dupa aceea putem renunta la meniul vegetarian, in asteptarea confruntarii din toamna.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Grand Slam, povestea unei himere

    Nicolae GRECU

    Grand Slam, povestea unei himere

    Singurătatea lui Djokovic, în faţa fileului şi a lui Medvedev, a fost definitorie cu un game înaintea finişului, când dârzul reprezentant al unui neam de luptători, a izbucnit în lacrimi.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Etimologicale pescăreşti (IV)

    Eugen MUNTEANU

    Etimologicale pescăreşti (IV)

    Seria consideraţiilor etimologice din sfera mai largă a pescuitului este continuată de câteva cuvinte româneşti importante referitoare la ambarcaţiuni.

    Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

    pr. Constantin STURZU

    Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

    La mijlocul primei luni a anului bisericesc prăznuim Înălţarea Sfintei Cruci. Istoric vorbind, această sărbătoare aminteşte de două evenimente: găsirea Sfintei Cruci la Ierusalim de către Sfânta Împărăteasă Elena şi înălţarea ei în văzul tuturor în acea zi, dar şi pe 14 septembrie 335, imediat după sfinţirea primei Biserici a Învierii Domnului, zidită de Sfântul Împărat Constantin cel Mare, respectiv aducerea Sfintei Cruci înapoi în Ierusalim, pe 14 septembrie 630, după ce a fost recuperată de la perşi de către împăratul bizantin Heraclius.

    Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

    Aurelian-Petruș PLOPEANU

    Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

    Democraţia liberală din Statele Unite ale Americii şi Anglia a fost influenţată pozitiv de impactul diverselor „religii ale raţiunii”, precum deismul sau teismul. Acestea au jucat un rol de mediator între sistemul socio-politic al teoriei raţionale a drepturilor naturale şi cel religios. Aceste noi religii seculare nu reprezentau decât contracţii instituţionale ale religiilor tradiţionale, născute prin acţiunea revoluţiilor franceză şi americană. 

    pulspulspuls

    O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

    O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

    Apropo de congresul liberal cu alegeri de lider care bate la uşă, ce va fi de azi egzact într-o săptămână, cică printre unii liberalii mai vechi se vorbeşte că jocurile ar fi deja făcute, iar Cîţu ar avea deja cam două treimi din voturi de partea lui.

    Caricatura zilei

    PNDL3

    Editia PDF

    Bancul zilei

    - Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

    Parteneri

    Alte publicatii

      Intrebarea zilei

      Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.