anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

sambata, 11.07.2020

Scutul lui Barack, nervii Moscovei si cum "daca n-ar fi fost, nu s-ar fi povestit" (II)

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Am abordat, saptamina trecuta, problema participarii Romaniei la noul scut antiracheta initiat de administratia Obama si am sugerat ca nu vom asista la o modificare substantiala a raportului de forte global intre Statele Unite si Rusia. Am argumentat ca nu se pune problema ca acest scut sa anihileze sau sa perturbe serios capacitatea Rusiei de a aplica o prima lovitura sau o contralovitura devastatoare, in cazul unui razboi generalizat.

    Desigur, rusii sint deranjati de faptul ca, la limita, scutul american ar afecta capacitatea de lovire a rachetelor cu raza mai scurta de actiune pe care le-ar putea folosi intr-un conflict regional sau ca mijloc de intimidare a unui adversar mai slab. Nu putem vorbi de o amputare a capacitatii Rusiei de a urmari astfel de obiective, dar desigur ca o noua concentrare de capacitati americane - terestre, dar mai ales navale - ii enerveaza pe liderii de la Kremlin si pe strategii militari.

    Rusia se teme, desigur, de optiunea pe termen lung a Statelor Unite in favoarea unei curse a armamentelor defensive. Dupa cum se stie, sistemul ce ar urma sa fie introdus in 2015, inclusiv in Romania, include rachete Standard (SM-3) intr-o varianta modernizata a celor deja folosite de Marina SUA (sistemul Aegis) si de alte tari. Sint arme moderne, domeniu in care SUA au in prezent un avantaj sensibil asupra Rusiei. Moscova se vede, asadar, in situatia de a face eforturi de recuperare a decalajului, dar si de a-si flexibiliza capacitatile ofensive pentru a „strapunge" scutul, amplasind mai multe rachete la bordul submarinelor etc. Dar toate acestea au mai fost discutate inainte, iar rusii au asigurat pe toata lumea ca nu sint ingrijorati.

    Iata insa ca, atunci cind vine vorba de desfasurarea propriu-zisa, devin nervosi. Nu e cazul sa discutam acum despre eventualitatea in care cindva, in viitor, SUA ar desfasura arme de acest tip in Georgia - desi aceasta tara nu e chiar foarte indepartata de traiectoria unei eventuale lovituri iraniene. Probabil ca nu se va ajunge aici, dar aceasta posibilitate - nu mai e nevoie sa insistam - este extrem de neplacuta pentru Kremlin.

    Poate ca merita amintit si faptul ca, atunci cind se punea problema amplasamentelor din Polonia si Cehia, oameni precum Dmitri Rogozin, ambasadorul rus la NATO, spuneau acum mai putin de un an ca gazdele firesti ale unui scut indreptat impotriva rachetelor iraniene ar fi tarile din Balcani. Acum, daca facem abstractie de Polonia, rachetele vor fi desfasurate exact in aceste tari. Cit de serioase au fost reactiile din momentul anuntului ca va fi abandonat proiectul lui Bush jr.? S-ar putea specula ca liderii rusi nu s-au asteptat la o decizie atit de prompta si pe o scara atit de mare din partea Administratiei Obama, pe care o credeau mai „moale" decit este de fapt, in chestiunile de securitate europeana. Sau poate ca au mizat pe faptul ca misiunea crearii scutului va reveni NATO, ceea ce - date fiind dificultatile de decizie interna si relatiile privilegiate ale Rusiei cu o serie de membri importanti ai Aliantei - ar fi indreptatit-o sa spere intr-o desfasurare mai mica si mai lenta.

    Problematica pentru Rusia este si aparitia acestei discutii intr-un moment in care se pune problema declansarii negocierilor pentru un nou tratat de reducere a armamentelor strategice, la expirarea tratatului START-I, semnat in 1991. Si americanii il doresc, insa pentru Rusia este important sa renunte pe baze de reciprocitate la o serie de armamente deja uzate moral, la care se adauga o miza de imagine - reluarea simbolica a posturii de superputere, pe picior de egalitate cu SUA. Daca va face presiuni pentru legarea chestiunii armamentelor strategice de cea a sistemelor de aparare impotriva rachetelor balistice - asa cum mai mult ca sigur ca este tentata - Rusia risca sa intirzie sau chiar sa blocheze negocierea unui tratat pe care il doreste. Daca cedeaza, va parea ca inghite o pilula extrem de amara.

    Revenind la problema imaginii, este evident ca administratia Medvedev - Putin trebuie sa faca ceva pentru a da senzatia de fermitate si riposta, macar pentru opinia publica interna. Regimul vorbeste, desigur, pe mai multe voci, incercind sa capteze adeziunea unor segmente diferite, insa - dincolo de excesele verbale ale unor lideri de rang secund - trebuie observat ca reactia la virf a fost una sobra. Rusia asteapta lamuriri si exista mari sanse ca in final sa se resemneze si sa raspunda doar in plan strategic. Aceasta ar putea insemna identificarea componentelor scutului drept tinte in caz de conflict, plus masurile de fond menite sa-i conserve si eventual sa-i imbunatateasca pozitia in plan global. Ca discurs public, e foarte posibil ca dupa incheierea acestei controverse sa asistam la o schimbare de atitudine a Moscovei in relatiile cu statele est-europene. Daca tonul ridicat n-a facut decit sa impinga si mai mult Romania si alte tari din regiune in bratele Statelor Unite, unul relaxat ar putea da rezultate mult mai bune.  


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Binele propriu şi răul altora

    Nicolae GRECU

    Binele propriu şi răul altora

    La fel ca predecesoarea sa de acum 46 de ani, Politehnica actuală nu vrea degringolada unei glorii de altădată, ci propria-i salvare.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

    Eugen MUNTEANU

    Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

    Autorul continuă relatarea, începută în episodul trecut, a unui eveniment istoric unic, la care a avut şansa să participe, ca martor: luarea cu asalt, de către manifestanţi, a sediului central al Securităţii din fosta Germanie comunistă (RDG).

    Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

    pr. Constantin STURZU

    Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

    Poate un creştin, în lume fiind, să ajungă la măsura sfinţeniei? Desigur, nimic nu-l împiedică. Mărturie ne sunt sinaxarele şi nu numai. Dar cineva care trăieşte în păcate grele poate săvârşi fapte comparabile cu cele ale unui pustnic care trăieşte în rugăciune şi în asceză aspră? Greu de închipuit aşa ceva. 

    Nostalgii

    Alexandru CĂLINESCU

    Nostalgii

    Toată zona - cartierul se numeşte La Goutte d Or - e de altfel multietnică. E aglomeraţie şi pe trotuare, şi pe stradă. Când ajung la Barbès autobuzele se târâie, se produc ambuteiaje îngrozitoare, rişti - dacă mergi la Gara de Nord - să pierzi trenul. Întreg cartierul rămâne o enclavă, musulmană şi africană, în plin Paris. O enclavă care avea, în Tati, un punct de reper...

    pulspulspuls

    Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

    Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

    Pentru că ieri am rămas restanţi în ce priveşte votul din forul de conducere al filialei în privinţa desemnării noului candidat la premărie, în persoana madamei cu Camelii, haideţi să vă amărâm olecuţă sâmbăta de dimineaţă cu chestiuni sălcii ale politichiei. 

    Caricatura zilei

    Probleme între frați

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

    Linkuri

    Alte ziare locale

      Intrebarea zilei

      Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.