Sfirsitul Solaniei
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

miercuri, 22.09.2021

Sfirsitul Solaniei

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Presa a botezat-o, ironic, "Solania", pentru ca a fost o creatie a Inaltului Reprezentant UE pentru Politica Externa si de Securitate Comuna, Javier Solana. Nimeni nu si-a facut, insa, prea multe iluzii in privinta durabilitatii ei. Este vorba de Uniunea Statala Serbia si Muntenegru, a carei existenta e foarte probabil sa se fi incheiat in urma referendumului de duminica trecuta, asupra independentei Muntenegrului.
    Rezultatele sint, deocamdata, provizorii, nefiind exclusa formularea unei cereri de renumarare a voturilor din partea taberei favorabile mentinerii Uniunii. Scorul foarte strins - mai precis, jumatatea de procent peste pragul de 55% reclamat de lege - lasa loc de comentarii si speculatii, desi observatorii internationali au subliniat ca referendumul s-a conformat standardelor normale, democratice. Totusi, e destul de bizar sa astepti o renumarare a voturilor pentru a afla daca o entitate statala si-a incheiat ciclul de viata, iar altele doua ii vor lua locul. Dar atunci cind e vorba de Balcani, si mai ales de fosta Iugoslavie, e mai bine sa contabilizam curiozitati, decit victime omenesti.
    Divortul a fost, la prima vedere, unul de catifea, copiind oarecum modelul destramarii fostei Cehoslovacii, in 1992. Dar analogiile trebuie sa se opreasca aici, din motive evidente. In ultimii sase ani, intre Serbia si Muntenegru s-a purtat, la nivel institutional, un adevarat razboi rece, pe care proiectul "Solania" nu l-a putut detensiona. Din contra, se poate spune ca noua perspectiva (sau lipsa de perspectiva, ar spune cinicii) a Uniunii Europene asupra Balcanilor le-a transmis liderilor de la Podgorica sentimentul ca raminerea alaturi de sirbi ar insemna ratarea ultimei sanse de integrare europeana, intr-un interval rezonabil.
    Uniunea Europeana suspendase deja, unilateral, negocierile pe marginea Acordului de Stabilizare si Asociere cu Serbia-Muntenegru, ca reactie la incapacitatea sau reticenta Belgradului de a-l captura si preda Tribunalului International specializat de la Haga pe generalul Radko Mladici, suspectat de crime de razboi in razboiul din Bosnia. A fost, probabil, semnalul decisiv pentru muntenegreni de a-si lua viitorul european in propriile miini, ca sa folosim cuvintele premierului Milo Djukanovici - principalul lider de la Podgorica.
    Ani de zile, Djukanovici a jucat cartea temporizarii. Ales presedinte in 1997, la cinci ani de la un referendum soldat cu victoria convingatoare a partizanilor raminerii in uniune cu Serbia (intr-o Iugoslavie restrinsa), el a simbolizat insatisfactia muntenegrenilor fata de anii de razboi si sanctiuni internationale, ca sa nu mai vorbim de traumele psihologice cauzate de ororile din Bosnia. Ajuns la putere, a folosit discursul emanciparii nationale ca un mijloc de presiune la adresa lui Slobodan Milosevici, iar in timpul crizei din Kossovo si a razboiului aerian impotriva Serbiei a adoptat o neutralitate binevoitoare fata de Occident. In fine, dupa prabusirea regimului Milosevici si la presiunile Uniunii Europene, a semnat in 2002, alaturi de Vojislav Kostunica, documentele constitutive ale Uniunii Statale Serbia si Muntenegru. Trecut in fotoliul de premier - dar continuind sa domine scena politica de la Podgorica - Djukanovici a ales acum sa puna capat aventurii de patru ani care a fost "Solania", si nici macar nu poate fi acuzat ca nu a avut destula rabdare.
    I se poate reprosa, insa, ca a fortat secesiunea Muntenegrului, in ciuda opozitiei cvasitotale a minoritatii sirbe, care reprezinta in jur de o treime din populatie. Nu mai sintem in anii '90, cind asemenea diviziuni puteau duce la conflicte deschise, insa este evident ca Uniunea Europeana a fost deranjata. De asemenea, Djukanovici a preferat sa nu tina seama nici de opinia muntenegrenilor, pentru care afinitatea culturala si religioasa cu sirbii este mai importanta decit calculele politice de viitor, fie el si unul european. Un referendum produce, de regula, invingatori si invinsi, insa nu reuseste intotdeauna sa produca legitimitate, iar in cazul Muntenegrului va incepe un dificil proces de constructie politica.
    Daca domnul Djukanovici spera ca integrarea europeana sa-l ajute in acest sens, atunci s-ar putea sa aiba parte de mari dezamagiri. Un acord de "stabilizare si asociere" va fi negociat si semnat, probabil, relativ repede. Insa ar fi un miracol ca Muntenegrul sa faca progrese notabile inainte ca Uniunea sa ia, in ceea ce priveste extinderea, o pauza asteptata cu atita nerabdare. Se prea poate ca Muntenegrul sa fi prins ultimul tren, insa si acesta va sosi la destinatie cu o intirziere considerabila.
    Important este faptul ca divortul are toate sansele sa se finalizeze amiabil, liderii de la Belgrad angajindu-se sa respecte optiunea muntenegrenilor. Dincolo de sentimentele opiniei publice, se va trece la un "plan B" pe care nu se poate ca Serbia sa nu-l fi elaborat deja. In chestiunile importante (cum ar fi utilizarea de catre Serbia a porturilor muntenegrene), cele trei luni de negocieri vor produce intelegeri echitabile, sub monitorizare europeana. Insa preocuparea majora a Uniunii Europene va fi, de acum incolo, influenta secesiunii muntenegrene asupra negocierilor privind statutul provinciei Kossovo. E devreme pentru prognoze, insa observatorii politici nu prea au motive de optimism.

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Urâţii învinşi

    Cătălin ONOFREI

    Urâţii învinşi

    USR-PLUS a început deja să-şi piardă termenul de valabilitate şi poate că o perioadă de opoziţie, în care să demareze un amplu proces de deratizare a partidului, ar fi cel mai util lucru pentru viitor.  

    Filmuletul zilei

    opinii

    Fanatici

    Briscan ZARA

    Fanatici

    Nu este ieşire din această situaţie. Iubirea şi ura se hrănesc una din alta ca un şarpe care îşi înghite coada. Am intrat într-o carusel care ne ţine pe toţi ameţiţi şi care deja funcţionează din inerţie. Cine este, printr-un noroc, o întâmplare fericită, aruncat afară şi se trezeşte ca după o beţie are o singură regulă: fără iubire, fără ură şi fiecare pentru el!

    10 lecţii despre lumea postpandemică, de Fareed Zakaria

    Ciprian IFTIMOAEI

    10 lecţii despre lumea postpandemică, de Fareed Zakaria

    Pentru cei care trec pragul librăriilor, Fareed Zakaria este cunoscut publicului cititor din România prin lucrările „Viitorul Libertăţii. Democraţia neliberală în Statele Unite ale Americii şi în lume”, „Lumea postamericană”, „10 lecţii pentru o lume postpandemică”, apărute în traducere la Editura Polirom. Pentru această săptămână am ales să scriu despre „lumea postpandemică” a lui Zakaria deoarece este o carte emblematică pentru un curent de gândire care a căpătat o consistenţă redutabilă în relaţiile internaţionale, cu o opţiune fermă pentru abordarea globalistă şi regândirea suveranităţii naţionale în confruntarea cu probleme ca terorismul, migraţia, pandemiile, privilegierea instituţiilor internaţionale în rezolvarea problemelor globale, degajarea unei simpatii faţă de birocraţia europeană şi faţă de experţii/ consilierii ştiinţifici şi, pe alocuri, chiar pentru autoritarismul şi centralismul practicat de China în soluţionarea efectelor pandemiei de COVID-19.

    La ceasul adevărului

    Mihai DORIN

    La ceasul adevărului

    La debutul competiţiei interne i-am suspectat pe liderii PNL de existenţa unui pact secret de promovare a imaginii unui partid democrat, promotor neinhibat al competiţiei şi demn de încredere. Reformele pomise nu mai veneau (şi nici nu vor veni), guvernarea era în impas, iar coaliţia tot mai clar boicotată de liderii liberali şi de lupii tineri, care nu puteau admite cedarea unor ministere bănoase de către fostul premier Orban, în favoarea USR PLUS. 

    pulspulspuls

    Răzgândacul zice că s-a sucit la sugestia unui participant la trafic

    Răzgândacul zice că s-a sucit la sugestia unui participant la trafic

    Iată, stimaţi telespectatori, userişti au ba, că am aflat în sfârşit care să fie motivul răzgândirii privind demisia în cazul conţilierului local Iulian Huşanu, cel prins de colegii noştri cu “raţa-n gură”, la contracte cu statul! 

    Caricatura zilei

    George, prietenul paharului

    Editia PDF

    Bancul zilei

    - Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

    Parteneri

    Alte publicatii

      Intrebarea zilei

      Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.