anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Statul-cenzor al moravurilor si statul-dadaca

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Alegerile prezidentiale din Statele Unite s-au incheiat, conform asteptarilor, cu victoria destul de clara a lui Barack Obama. Pe de alta parte, rezultatele scrutinului legislativ si al celui pentru functiile de guvernatori ai statelor confirma ramanerea Americii sub zodia guvernarii divizate, insa una in care Democratii au avantajul primei mutari, prin aceea ca si-au mentinut controlul asupra Casei Albe.

    Dincolo de dramatismul indus de mass media, confruntarea prezidentiala a opus doi candidati care, in opinia mea, meritau in egala masura sa piarda. „Votul" meu simbolic a mers, totusi, catre Mitt Romney, in primul rand datorita prezentei pe tichetul Republican a lui Paul Ryan, un personaj al carui discurs referitor la echilibrarea bugetului si reducerea rolului statului a fost, in ultimii ani, destul de coerent si articulat. Dar, in ansamblu, infrangerea Republicanilor este la fel de meritata pe cat de nemeritata a fost victoria Democratilor.

    E bine ca Republicanii au pierdut, pentru ca altfel s-ar fi ajuns la o nefasta legitimare a discursului moralizator ce incalca dreptul individului de a dispune asa cum doreste de spatiul sau privat, cu tot ceea ce inseamna el: optiuni, preferinte, slabiciuni. Este ipocrit sa exalti valorile libertatii si initiativei in sfera economica si in cea politica, dar in acelasi timp sa lasi sa se inteleaga ca statul trebuie sa-ti predea si chiar sa-ti impuna o viziune a virtutii, pentru celelalte aspecte ale existentei tale.

    Si din perspectiva politicilor anti-imigrationiste, esecul Republicanilor este o veste buna. Legea cererii si ofertei pe piata muncii pare a incuraja mai degraba o imigratie (in primul rand, latino-americana) care, daca ar fi stabilizata, reglementata si - ulterior - taxata ar face mai mult bine decat rau economiei americane. Oricum, asa s-a intamplat, in repetate randuri, in trecut - in ultimii o suta cincizeci de ani.

    Este rau ca Democratii au castigat, pentru ca viziunea lor promoveaza tot mai clar modelul unui stat-dadaca ce preia controlul asupra existentei individuale, din leagan pana pe patul de moarte. Pentru ca unii nu pot face alegeri corecte in viata, li se ia din libertatea de actiune si celor care pot si vor sa aleaga pentru ei insisi - si sa suporte consecintele.

    Victoria Democratilor este o veste proasta si din perspectiva logicii politice potrivit careia guvernarile ar trebui judecate in primul rand dupa realizari. Administratia Obama a fost, in esenta, un gestionar al crizei economice, rezultatele au fost slabe, iar masurile luate au creat, probabil, dezechilibre pe termen lung pe care le vor deconta generatiile viitoare.  

    Altfel, la prezidentiale am asistat la o confruntare intre doua masinarii politice redutabile, soldata cu victoria celei care s-a dovedit mai cinice, mai bine finantate si mai eficiente in comunicare.

    Barack Obama a venit la putere, in 2008, cu un mesaj ce promitea depasirea temporara a rivalitatilor ideologice, dar a fost un presedinte liberal (de stanga), iar discursul sau din cele peste zece luni de campanie oficiala s-a adresat in primul rand segmentelor ce compun astazi coalitia sociala a stangii. Presedintele a reusit destul de bine sa para centrist, in conditiile in care miscarea Tea Party impingea Partidul Republican spre cealalta extrema, iar Mitt Romney nu si-a permis sa se infatiseze ca moderat decat in ultimele trei-patru luni.

    Lipsit, asa cum era normal, de o concurenta interna in partid, presedintele a dat senzatia ca nu-si face campanie electorala, in prima parte a anului - perioada in care Romney incasa lovituri dure de la rivalii sai Republicani. In fapt, actiunea lui Obama a fost si in acest interval foarte eficienta, iar sumele incasate de la donatori au fost enorme. Ele au fost utilizate pentru intretinerea si perfectionarea propriei masinarii electorale, dar si pentru a-si consolida avantajul asupra lui Romney, la acea vreme prins in lupta cu propriii colegi.

    Toate conditiile erau create, asadar, pentru o campanie care sa provoace divizare si ostilitate. Pentru multi independenti, aceste alegeri au fost mai degraba o ocazie de a preciza pe cine si ce detesta mai mult. Si cum ambele proiecte politice au cuprins elemente detestabile din perspectiva libertatii individuale, intrebarea a fost daca statul-cenzor al moravurilor sau statul-dadaca reprezinta, astazi, un pericol mai mare. Raspunsul „ambele" nu mai este posibil de la Reagan incoace, astfel ca alegatorii au optat pentru pachetul pe care l-au considerat mai putin riscant.    


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

    Cosmin PAȘCA

    Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

    Singurul scenariu de neconceput în prezent pentru liderii PNL este atragerea tandemului Cioloş-Barna la guvernare. În ciuda multor compromisuri făcute de Alianţă, USR-PLUS rămâne structura politică cel mai greu de strunit de liberali, cu care se poate ajunge cel mai greu la un compromis, poate şi pentru că are obiceiul (încă) să cânte pe mai multe voci.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Interogaţii

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Interogaţii

    Norişor era supus unor interogatorii obositoare, tulburătoare, chinuitoare. De exemplu, în momentul achiziţionării unui set de cămăşi, consiliera sa pe probleme de îmbrăcăminte l-a analizat astfel: „Mai întâi, domnule profesor, trebuie să definim câteva coordonate precise, indispensabile actului comercial, dar indestructibil conectate la cel ambiental: de ce, cine, unde, cum şi, mai ales, când?”

    Efectul F

    Nicolae TURTUREANU

    Efectul F

    ...astfel mi-am intitulat textul publicat, în urmă cu aproape două decenii, în această pagină, text inserat mai apoi în volumul de publicistică „Mătrăguna dulce” (2001). Era, din partea-mi, o încercare de portret a lui Florin Faifer, pornind de la o tocmai apărută carte a sa, „Efectul de prismă”, dar şi a altora, sub... efectul cărora mă aflam. 

    Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

    Alin ANDRIEȘ

    Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

    Retrospectiv privind, gestionarea problemelor economice şi a celor de sănătate publică a fost mai uşor de gestionat în perioada stării de urgenţă decât este în perioada de relaxare. Restricţiile impuse la nivel naţional, dar şi internaţional, au determinat un şoc la nivelul ofertei agregate, producţia de bunuri şi servicii a fost oprită sau redusă semnificativ. 

    pulspulspuls

    Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

    Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

    După eşuatul şi ridicolul miting pro-Dragnea de la Iaşi, de anul trecut, multă lume se tot întreba cum de nu a sărit din schemă încă, până la ora asta, organizatorul acestuia, Electricianul şăf de la partidoi, seralistul sforar şi omul cu bănuţul. 

    Caricatura zilei

    Pe roți

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

    Linkuri

    Alte ziare locale

      Intrebarea zilei

      Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.