Statul - Mos Craciun
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 18.09.2021

Statul - Mos Craciun

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Exista nenumarate deosebiri intre situatia actuala din Romania si cea din Grecia, insa nu poate fi trecuta cu vederea o mare asemanare: cauzele sint de natura politica. In cazul nostru - nu este singular in Estul postcomunist - avem de a face cu o mai veche criza a statului, agravata constant de o serie de politici iresponsabile aplicate mai ales dupa 1 ianuarie 2007, dar si de refuzuri la fel de iresponsabile ale clasei politice de a infrunta marile probleme cu care ne vom confrunta in viitor. La rindul lor, aceste optiuni nefericite nu sint altceva decit consecinte ale  proastei functionari a democratiei romanesti.

    In perioada premergatoare aderarii la Uniunea Europeana, mecanismele de conditionalitate puse la punct de Bruxelles au impus o anumita cenzura guvernelor si chiar partidelor politice romanesti, in ceea ce priveste politicile publice care puteau avea consecinte asupra stabilitatii macroeconomice. Din 2007 incoace, ar fi trebuit ca aceasta cenzura sa fie inlocuita de autocenzura: chiar pe fondul cresterii economice, era de asteptat sa predomine cumpatarea. Nu s-a intimplat, insa, astfel.

    Politicienii stiu ca, in mare, cetatenii nu au incredere in ei. Votul exprimat in alegerile de orice fel nu este decit in mica masura un act pozitiv, prin care cineva (un om, un partid) este investit cu incredere. El tinde sa fie mai degraba unul negativ, prin care cineva este alungat sau tinut departe de putere. Solutiile de construire a increderii si, implicit, a unei baze electorale solide si stabile ar exista, insa ele presupun consum de timp si energie, iar actorii politici exact de asta duc lipsa. Este mult mai comod sa intri in relatii de tip clientelar cu sindicatele, patronatele sau asociatiile profesionale: marea lor majoritate sint constituite pe acest tipar, nefiind cu nimic mai bune, din punct de vedere al democratiei interne, decit partidele politice.

     Daca esti la guvernare, asta te ajuta sa-ti rezolvi problema pe termen scurt - poti arata ca deciziile tale sint acceptate de "societate", ca programul tau este legitim. Daca esti in opozitie, relatia de tip clientelar cu grupuri care isi aroga reprezentativitate sociala te poate ajuta sa subminezi autoritatea guvernului.

    Numai ca totul se petrece pe termen scurt, pentru ca lipseste increderea. Este ca si cum am fi intr-o economie de piata in care nu exista institutia creditului. Totul trebuie platit pe loc, astfel ca nu mai pot interveni considerente de echitate. Cine striga mai tare obtine satisfactie rapida, iar cel mai tare striga acele grupuri ale caror pozitii de tip clientelar sint cel mai bine consolidate. Statul devine supraincarcat de cereri, ceea ce nu face decit sa-i accentueze slabiciunea.

    Cit timp economia este in ascensiune, poti face in asa fel incit sa dai satisfactie clientilor sociali existenti si chiar sa recrutezi altii, noi. Insa esti obligat sa secventializezi platile, nu poti da totul dintr-odata. Trebuie sa strigi sus si tare ca economia merge bine, pentru a nu-i ingrijora pe cei care nu au loc in primele runde de plati. Cind la orizont se profileaza o criza, esti tentat sa o negi; cind economia chiar e in criza, trebuie sa-i convingi pe solicitanti ca e aproape gata, in curind se revine la crestere.

    Guvernele deschid baierele pungii, pentru a cumpara voturi. Desigur ca este tentant sa creezi posturi in administratie sau in companiile cu capital de stat pentru militantii politici - s-a facut si se va mai face. Sau sa favorizezi la licitatii firme ale amicilor politici. Insa, din pacate, practicile de acest gen sint mult mai raspindite - clientelismul politic este numai una dintre  dimensiunile unui fenomen mult mai amplu, in societatea romaneasca. Dezastrul bugetar nu este cauzat doar de dorinta politicienilor de a-si capatui sustinatorii, ci - intr-un sens mai larg - de dorinta clasei politice de a cumpara  bunavointa societatii.

    Nefiind in stare sa intre in dialog cu societatea, politicienii continua s-o dispretuiasca si in acelasi timp sa se teama de ea. Competitia intre partide se concentreaza pe cine anume imparte cadouri mai multe si mai frumoase, cu prea putina atentie la eficienta si aproape deloc la echitate. Statul-Mos Craciun in stil romanesc nu alina suferinta copiilor saraci si nici nu-i premiaza pe cei cuminti, ci -  pina la criza, oricum - le face daruri celor care striga mai tare.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Grand Slam, povestea unei himere

    Nicolae GRECU

    Grand Slam, povestea unei himere

    Singurătatea lui Djokovic, în faţa fileului şi a lui Medvedev, a fost definitorie cu un game înaintea finişului, când dârzul reprezentant al unui neam de luptători, a izbucnit în lacrimi.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Etimologicale pescăreşti (IV)

    Eugen MUNTEANU

    Etimologicale pescăreşti (IV)

    Seria consideraţiilor etimologice din sfera mai largă a pescuitului este continuată de câteva cuvinte româneşti importante referitoare la ambarcaţiuni.

    Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

    pr. Constantin STURZU

    Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

    La mijlocul primei luni a anului bisericesc prăznuim Înălţarea Sfintei Cruci. Istoric vorbind, această sărbătoare aminteşte de două evenimente: găsirea Sfintei Cruci la Ierusalim de către Sfânta Împărăteasă Elena şi înălţarea ei în văzul tuturor în acea zi, dar şi pe 14 septembrie 335, imediat după sfinţirea primei Biserici a Învierii Domnului, zidită de Sfântul Împărat Constantin cel Mare, respectiv aducerea Sfintei Cruci înapoi în Ierusalim, pe 14 septembrie 630, după ce a fost recuperată de la perşi de către împăratul bizantin Heraclius.

    Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

    Aurelian-Petruș PLOPEANU

    Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

    Democraţia liberală din Statele Unite ale Americii şi Anglia a fost influenţată pozitiv de impactul diverselor „religii ale raţiunii”, precum deismul sau teismul. Acestea au jucat un rol de mediator între sistemul socio-politic al teoriei raţionale a drepturilor naturale şi cel religios. Aceste noi religii seculare nu reprezentau decât contracţii instituţionale ale religiilor tradiţionale, născute prin acţiunea revoluţiilor franceză şi americană. 

    pulspulspuls

    O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

    O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

    Apropo de congresul liberal cu alegeri de lider care bate la uşă, ce va fi de azi egzact într-o săptămână, cică printre unii liberalii mai vechi se vorbeşte că jocurile ar fi deja făcute, iar Cîţu ar avea deja cam două treimi din voturi de partea lui.

    Caricatura zilei

    PNDL3

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

    Parteneri

    Alte publicatii

      Intrebarea zilei

      Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.