Tratament special pe sosea
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

vineri, 17.09.2021

Tratament special pe sosea

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +


    In luna decembrie a anului 2010 publicam, tot in aceasta pagina, un text despre disidentul cubanez Guillermo Fariñas, caruia nu i se permisese sa vina la Bruxelles pentru a primi Premiul Saharov pentru Libertatea de Gindire, decernat anual de Parlamentul European. Astazi, din pacate, este cazul sa marcam personalitatea unui alt opozant cubanez laureat al acestui premiu (2002), Oswaldo Payá Sardiñas, decedat acum opt zile intr-un accident rutier pe care familia si mai multe voci din randul societatii civile cubaneze si al activistilor internationali pentru drepturile omului il considera suspect.

    In mod bizar, in 2002, Payá a fost lasat sa calatoreasca in Europa pentru a primi distinctia ce poarta numele marelui savant si disident Andrei Saharov, in timp ce opt ani mai tirziu Fariñas a fost impiedicat sa faca acelasi lucru. Speculatiile nu au lipsit, evidentiindu-se  faptul ca disidenta lui Fariñas era una laica, in timp ce organizatia condusa de Payá, Miscarea Crestina pentru Eliberare (MCE), se inspira din valorile spirituale catolice, iar regimul lui Fidel Castro tintea la vremea respectiva imbunatatirea relatiilor cu Sfantul Scaun.

    Oricum, aceasta comparatie intre anii 2002 si 2010 ne avertizeaza impotriva iluziei ca, in timp, dictatura cubaneza va deveni mai rezonabila, iar pana la urma se va volatiliza pur si simplu. Iar daca se vor confirma indiciile si suspiciunile potrivit carora masina in care se afla Payá a fost agresiv sicanata in trafic, vom avea destule motive sa ne indoim si mai mult de relaxarea pe care o clameaza astazi Raúl Castro. Se pare ca nu se poate vorbi de un act deliberat de asasinat politic, mai ales ca impreuna cu Payá si cu liderul tineretului MCE, Harold Cepero, decedat si el in urma accidentului, calatoreau doi politicieni europeni. Insa actiunea de intimidare in sine, chiar daca nu s-ar fi soldat cu acest rezultat tragic, ar spune multe despre stilul actualei conduceri de la Havana, despre modul in care fratele mai tanar (Raúl) intelege sa apere „cuceririle revolutionare" dobandite sub domnia fratelui mai varstnic (Fidel).

    Oswaldo Payá Sardiñas va ramane in istoria Cubei si totodata a disidentei anticomuniste internationale gratie asa-numitului Proiect Varela, lansat de Payá si colegii sai din MCE in 1998 si numit astfel in semn de omagiu fata de Félix Varela, preot catolic si luptator pentru libertate si pentru independenta Americii Latine, la inceputul secolului al XIX-lea. In esenta, Proiectul Varela a reprezentat o incercare de a lovi regimul comunist in pantecele sau moale, folosind o prevedere a Constitutiei ce permitea ca o initiativa legislativa ce a intrunit cel putin zece mii de semnaturi sa fie plasata pe agenda pseudoparlamentului cubanez. Lista de revendicari cuprindea o enuntare curajoasa a tuturor principalelor libertati civile si politice, cererea de amnistiere a detinutilor politici si aceea de eliminare a monopolului partidului comunist asupra puterii in stat. Din 1998 pana in 2002, Payá si colaboratorii sai au strans mai bine de unsprezece mii de semnaturi, iar multi alti cubanezi s-au asociat acestui gest dupa ce propunerea a fost inaintata legiuitorilor. Raspunsul autoritatilor a fost brutal si in acelasi timp stangaci, incluzand o incalcare a propriilor proceduri legislative, o contra-initiativa populara vizand permanentizarea regimului cu partid unic si, desigur, hartuirea contestatarilor si arestarea multora dintre ei in perioada imediat urmatoare.  

    Incercarea de a intoarce impotriva regimurilor comuniste anumite prevederi constitutionale cu potential democratic pe care acestea le tolereaza din ratiuni propagandistice a fost, se stie, un instrument puternic al disidentei sovietice si est-europene, cu precadere dupa 1975, cand Actul Final CSCE de la Helsinki a permis internationalizarea problematicii respectarii drepturilor omului.

    Este mai putin important, acum, sa apreciem ce pondere au avut in cadrul Proiectului Varela si, in general, in actiunea lui Oswaldo Payá experienta anticomunista europeana, discursul moral-politic al Bisericii Catolice (si al lui Ioan Paul al II-lea), strategia si tactica nesupunerii civice predicate de Martin Luther King, Jr. sau diverse alte practici antidictatoriale nascute din experienta latino-americana. Si nici nu trebuie supraestimate elementele teoretice in detrimentul nevoii de a fi inovativ, de a-ti gasi aliati si a te face auzit, de a-ti surprinde cat de des posibil adversarul, posesor al unui arsenal net superior. Important este faptul ca initiativa civica a lui Payá - alaturi de alte demersuri sustinute de el de-a lungul anilor - a suscitat si reunit energii civice remarcabile.  

    Cu siguranta ca Oswaldo Payá i-a enervat suficient de mult, de-a lungul anilor, pe responsabilii politici de la Havana incat acestia sa-i rezerve un tratament special. Daca se confirma varianta sicanarii, accidentul rutier de acum opt zile ne-ar sugera ca regimul a ramas, in reflexele sale esentiale, la fel de represiv ca acum zece ani.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Restauraţia fără rest

    Pavel LUCESCU

    Restauraţia fără rest

    Uitându-te la ce se întâmplă zilele astea în politica românească începi să-ţi dai seama că acum un an am luat de fapt o mare ţeapă şi că premierul pe care şi l-a dorit şi l-a impus Iohannis, Florin Cîţu, nu e decât versiunea sintetică şi coafată a grindenilor, tudoşilor şi dăncilelor lui Dragnea pentru fraierii de „dreapta”.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Ce tot aveţi cu filosofia? (I)

    Ioan Alexandru TOFAN

    Ce tot aveţi cu filosofia? (I)

    Schimbările, câte sunt, par a fi făcute de un copil râzgăiat care, supărat pe ursuleţul lui, vrea să îl transforme în maşinuţă. Sunt mutate băncile, ca să fie în cerc şi nu în rând. Se dă cu var. Sunt înlocuite tablele. Iar se dă cu var. Power-point-ul este încurajat să devină un limbaj universal, aruncându-se în inactualitate însuşi fundamentul culturii noastre europene, care este cuvântul. Power-point-ul se proiectează pe un var strălucitor. Se schimbă ordinea rubricilor în diverse tabele. Concluziv, se mai dă o dată cu var.  

    Muzica pe care o ascultăm, parte a identităţii noastre

    George PLEȘU

    Muzica pe care o ascultăm, parte a identităţii noastre

    Fără nici o îndoială, muzica pe care o ascultăm şi împărtăşim cu alţii este parte a individualităţii nostre, a identităţii personale, sociale şi culturale, inclusiv prin dorinţa de a ne integra, de a corespunde sau a ne diferenţia de majoritate. Departe de a fi doar distracţie sau o experienţă pur estetică, muzica este un limbaj în sine, care se dezvoltă continuu, odată cu omenirea.

    IN MEMORIAM: Existenţa unei făpturi mirabile în regatul frumuseţii nepieritoare

    Grigore ILISEI

    IN MEMORIAM: Existenţa unei făpturi mirabile în regatul frumuseţii nepieritoare

    Viaţa Ecaterinei Ilisei, născută Şerbu, şi purtând din 1960 până la căsătoria din 22 noiembrie 1965 numele de Moldovan, cel a bunicilor materni, care o înfiaseră spre a o scăpa de anatema „originii nesănătoase”, stigmat al regimului comunist, a fost hărăzită de Dumnezeu să-şi rânduiască viaţa sub semnul frumuseţii. Fusese plămădită să fie chip al splendorii umane. 

    pulspulspuls

    Idilă politică cu Iulică Răzgândică: ce surprize vom mai avea?

    Idilă politică cu Iulică Răzgândică: ce surprize vom mai avea?

    Una scurtă pe azi despre subiectul ultimelor zile din politichia locală: cel despre demisia anunţată dar nescrisă a conţilierului userist Iulică Răzgândică.

    Caricatura zilei

    Tramvaiul nou și-a început treaba

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

    Parteneri

    Alte publicatii

      Intrebarea zilei

      Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.