Un moment fondator ratat: alegerile din 20 mai 1990
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 18.09.2021

Un moment fondator ratat: alegerile din 20 mai 1990

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Saptamina trecuta s-au implinit douazeci de ani de la primele alegeri organizate dupa decembrie 1989. Pe fondul problemelor economice si al tensiunilor sociale din aceste zile, probabil ca semnificatia scrutinului din 20 mai 1990 nu avea cum sa reprezinte o tema de dezbatere. Insa este important sa ne raportam la ceea ce s-a intimplat atunci, pentru ca aceasta ne ajuta sa intelegem mai bine situatia de astazi.

    In mod evident, ar fi ilogic sa punem in discutie ce s-ar fi intimplat daca victoria electorala ar fi apartinut nu Frontului Salvarii Nationale, ci opozitiei de atunci - in fapt, partidelor istorice. O astfel de intrebare ar fi legitima pentru scrutinul din septembrie 1992: in ceea ce ma priveste, cred ca evolutia ulterioara ar fi fost mult mai buna daca dl. Ion Iliescu si partidul sau ar fi fost invinsi in acele alegeri, iar ulterior s-ar fi ajuns tot la un mecanism al alternantei. Insa la 20 mai 1990 fortele de opozitie nu puteau reprezenta o alternativa fata de noua putere, atit din cauza propriilor slabiciuni, cit mai ales din cauza faptului ca societatea nu era inca pregatita sa accepte drept legitime competitia si conflictul, prezente in orice democratie.

    Daca in manualele de istorie rezultatele bataliilor par explicabile, cu siguranta ca pe cimpul de lupta generalii si soldatii simt cu totul altfel. Probabil ca echipa din jurul lui Ion Iliescu se simtea vulnerabila sau nu era sigura de propria soarta in cazul (astazi ni se pare absurd) in care ar fi pierdut alegerile. Fapt este ca in lupta cu o opozitie incipienta FSN a utilizat in mod incorect resursele statului si a recurs la violenta, intimidare si manipulare. In mod paradoxal, aceste practici - reluate in timpul mineriadei din iunie 1990 - au generat reactii care, in timp, au contribuit la reechilibrarea scenei politice romanesti.

    De aceea, in loc sa ne intrebam ce s-ar fi intimplat daca la 20 mai ar fi cistigat opozitia, ar fi mai interesant sa ne inchipuim cum am fi evoluat daca rezultatele electorale ar fi impus inca din start o veritabila impartire a puterii. Stim ca ea avea sa vina ceva mai tirziu si intr-o forma bizara (daca nu chiar usor pervertita) prin scindarea FSN si investirea guvernului Stolojan, dupa mineriada din septembrie 1991. Acest guvern s-a bazat pe o forma de coexistenta la guvernare intre aripile FSN (ulterior, intre FSN-Roman si FDSN-Iliescu) si parti din opozitie. A lipsit insa un element esential: asumarea responsabila de catre partide a politicilor guvernamentale si a costurilor reformei. Probabil ca am fi avut parte, pe toata durata anilor '90, de un climat politic mai bun, chiar daca mai devreme sau mai tirziu modelul colaborarii s-ar fi epuizat si am fi ajuns tot la o forma de alternanta stinga-dreapta.

    Pe de alta parte, chiar in configuratia oferita de scrutinul de la 20 mai - deci renuntind la speculatia pe marginea rezultatelor - pare nociva, astazi, optiunea de a acorda atit de mult timp parlamentului ales cu acea ocazie. Cum misiunea esentiala a acestuia era elaborarea Constitutiei, probabil ca ar fi fost preferabil un interval de sase luni sau cel mult un an in care sa fie adoptata legea fundamentala, dupa care parlamentul sa se autodizolve si sa fie organizate noi alegeri - sa spunem, in vara sau cel tirziu in toamna lui 1991. Am putea presupune ca din punct de vedere al rezultatelor echipa dlui Ion Iliescu si-ar fi pastrat suprematia, insa presiunea in directia reformelor economice ar fi fost mult mai mare, iar transformarile la nivelul structurilor statului s-ar fi derulat intr-un ritm mai convingator.

    E greu de crezut ca astfel de scenarii, in cazul in care s-ar fi concretizat, ar fi modificat substantial evolutia Romaniei in anii ce aveau sa urmeze. Totusi, ele - si multe altele - ar merita abordate, macar ca exercitii de imaginatie politica, dar cu conditia sa nu se piarda din vedere aspectele esentiale. Alegerile din 1990 nu au fost libere si corecte si, in consecinta, nu puteau avea un caracter fondator pentru democratia romaneasca. Ele au reprezentat pur si simplu un moment important din fazele initiale ale tranzitiei, in care cei aflati la putere simt ca au nevoie de legitimitate electorala si vor sa si-o asigure cu orice pret. Si pretul, pentru societatea romaneasca, s-a dovedit a fi unul neasteptat de mare.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Grand Slam, povestea unei himere

    Nicolae GRECU

    Grand Slam, povestea unei himere

    Singurătatea lui Djokovic, în faţa fileului şi a lui Medvedev, a fost definitorie cu un game înaintea finişului, când dârzul reprezentant al unui neam de luptători, a izbucnit în lacrimi.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Etimologicale pescăreşti (IV)

    Eugen MUNTEANU

    Etimologicale pescăreşti (IV)

    Seria consideraţiilor etimologice din sfera mai largă a pescuitului este continuată de câteva cuvinte româneşti importante referitoare la ambarcaţiuni.

    Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

    pr. Constantin STURZU

    Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

    La mijlocul primei luni a anului bisericesc prăznuim Înălţarea Sfintei Cruci. Istoric vorbind, această sărbătoare aminteşte de două evenimente: găsirea Sfintei Cruci la Ierusalim de către Sfânta Împărăteasă Elena şi înălţarea ei în văzul tuturor în acea zi, dar şi pe 14 septembrie 335, imediat după sfinţirea primei Biserici a Învierii Domnului, zidită de Sfântul Împărat Constantin cel Mare, respectiv aducerea Sfintei Cruci înapoi în Ierusalim, pe 14 septembrie 630, după ce a fost recuperată de la perşi de către împăratul bizantin Heraclius.

    Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

    Aurelian-Petruș PLOPEANU

    Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

    Democraţia liberală din Statele Unite ale Americii şi Anglia a fost influenţată pozitiv de impactul diverselor „religii ale raţiunii”, precum deismul sau teismul. Acestea au jucat un rol de mediator între sistemul socio-politic al teoriei raţionale a drepturilor naturale şi cel religios. Aceste noi religii seculare nu reprezentau decât contracţii instituţionale ale religiilor tradiţionale, născute prin acţiunea revoluţiilor franceză şi americană. 

    pulspulspuls

    O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

    O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

    Apropo de congresul liberal cu alegeri de lider care bate la uşă, ce va fi de azi egzact într-o săptămână, cică printre unii liberalii mai vechi se vorbeşte că jocurile ar fi deja făcute, iar Cîţu ar avea deja cam două treimi din voturi de partea lui.

    Caricatura zilei

    PNDL3

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

    Parteneri

    Alte publicatii

      Intrebarea zilei

      Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.