Un premiu de consolare: tratatul de la Lisabona
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

miercuri, 22.09.2021

Un premiu de consolare: tratatul de la Lisabona

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    "Cei douazeci si sapte" au depasit momentul psihologic, convenind asupra textului unui tratat de reforma a Uniunii Europene. Lisabona se va alatura astfel, in geografia tratatelor fondatoare, unor orase precum Paris, Roma, Maastricht, Amsterdam sau Nisa. Esecul Constitutiei nu va fi usor uitat, insa textul care va fi semnat la 13 decembrie in capitala portugheza permite reluarea constructiei institutionale in UE. In ce masura acest tratat se va dovedi mai durabil decit predecesoarele sale - cit timp va trece pina ce va aparea nevoia unui nou document, de egala anvergura - inca nu se poate sti. Liderii europeni etalau, in noaptea de joi spre vineri, un optimism reconfortant. Lectiile deceniilor trecute sugereaza, insa, ca imperfectiunile tratatelor au un mod extrem de perfid de a iesi la lumina, tocmai atunci cind orizontul pare luminos.

    In orice caz, turul de forta al elitelor de la Bruxelles si din capitalele statelor-membre a reusit. Multe dintre prevederile proiectului de Constitutie vor fi puse in aplicare in baza unei simple ratificari parlamentare, fara a se mai cere opinia populatiei. Exceptia o va constitui, ca si in alte dati, Irlanda, al carei electorat trebuie in mod obligatoriu consultat prin referendum. Celelalte guverne "cu probleme", cum ar fi Franta sau Olanda, Marea Britanie sau Polonia, pot evita confruntarea plina de neprevazut cu propriii cetateni.

    Pentru moment, e bine sa nu se incerce repararea a ceea ce s-a construit defectuos in ultima jumatate de secol. Elitismul constructiei europene nu poate fi inlaturat prin recurgerea frecventa la referendum, ci prin consolidarea cadrului de dezbateri care sa includa parlamentele nationale, grupurile de interese si societatea civila.

    Vor exista multi europeni care sa regrete esecul oficializarii imnului si simbolurilor Uniunii. Vor exista, de asemenea, voci care vor sugera ca bine rodata tactica a compromisului cu cei recalcitranti va submina soliditatea procesului de integrare - iar ultimele negocieri ne ofera suficiente exemple de acest gen. Este greu de crezut, insa, ca in conditiile zilei de astazi s-ar putea obtine mai mult, astfel ca merita apreciate succesele.

    Era de asteptat ca mecanismul greoi al presedintiei rotative sa fie inlocuit cu un "semi-mandat" (ce poate fi reinnoit o singura data) oferit de Consiliul European. Daca orgoliile nationale nu vor transforma acest mecanism intr-o noua "rotatie" si se va impune cutuma reinnoirii mandatului, atunci Presedintele se va putea transforma intr-un jucator de prim rang, chiar daca atributiile sale vizeaza mai ales reprezentarea externa a Uniunii.

    Acest presedinte de tip nou va trebui, fara indoiala, sa gaseasca solutia pentru a coopera cu inaltul reprezentant pentru politica externa si de securitate. Neputind obtine statutul de "ministru de externe", din cauza respingerii Constitutiei, acesta beneficiaza totusi de un statut privilegiat in cadrul Comisiei - devine vicepresedinte al acesteia. Va fi interesant modul in care, detinind aceasta calitate, el va reusi sa prezideze asa-numitul "Consiliu al Ministrilor de Externe" - cea mai frecventa ipostaza in care se reuneste Consiliul UE. Acest cordon ombilical intre Comisie si Consiliul UE - doua institutii intre care apar adesea tensiuni - a fost pretul platit pentru a atenua obiectia potrivit careia Comisia nu participa aproape deloc la mecanismul Politicii Externe si de Securitate Comune.

    Tot dinspre un pilon esentialmente interguvernamental - Justitie si Afaceri Interne - vine o alta veste buna. Cooperarea pe teme ce tin de activitatea politiei si a justitiei va fi, probabil, intarita, odata cu extinderea principiului majoritatii calificate in cadrul Consiliului. Acest progres de parcurs - pe care liderii europeni il considera important in conditiile valului tot mai amenintator de infractionalitate transfrontaliera -  nu a dus lipsa de oponenti. Marea Britanie, spre exemplu, a avut grija sa-si asigure citeva facilitati de opt-out, in buna traditie insulara.

    Extinderea principiului majoritatii calificate a primit, la nivel general, un binevenit stimulent. De acum inainte, el va constitui regula in cazul deciziilor Consiliului UE, tratatele urmind a stipula exceptiile. Este vorba de un avans consistent, la nivel conceptual, in directia unui "supranationalism" fara surle si trimbite, care se poate dovedi eficient si, poate, contagios. Tot pe aceasta linie trebuie analizat si progresul inregistrat de Parlamentul European, a carui statura are de profitat de pe urma extinderii procedurii codeciziei - o tendinta care insoteste, desigur, extinderea principiului majoritatii calificate in Consiliu.

    Exista nenumarate chestiuni importante in cele doua sute si ceva de pagini ale tratatului - pe care pina si sustinatorii ferventi il eticheteaza drept ilizibil. Exista, de asemenea, nesfirsitul joc colateral al concesiilor si influentelor, fara de care el nu ar fi fost posibil. Vor aparea, in lunile urmatoare, mii si mii de pagini de comentarii si clarificari - si ele, probabil, ilizibile pentru europenii lipsiti de pregatire specializata. In orice caz, ar trebui sa raminem sceptici in privinta capacitatii documentului de a umple golul aparut intre elitele europene si cetatenii Uniunii - tot mai multi, tot mai plictisiti si, din fericire, tot mai prosperi.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Urâţii învinşi

    Cătălin ONOFREI

    Urâţii învinşi

    USR-PLUS a început deja să-şi piardă termenul de valabilitate şi poate că o perioadă de opoziţie, în care să demareze un amplu proces de deratizare a partidului, ar fi cel mai util lucru pentru viitor.  

    Filmuletul zilei

    opinii

    Fanatici

    Briscan ZARA

    Fanatici

    Nu este ieşire din această situaţie. Iubirea şi ura se hrănesc una din alta ca un şarpe care îşi înghite coada. Am intrat într-o carusel care ne ţine pe toţi ameţiţi şi care deja funcţionează din inerţie. Cine este, printr-un noroc, o întâmplare fericită, aruncat afară şi se trezeşte ca după o beţie are o singură regulă: fără iubire, fără ură şi fiecare pentru el!

    10 lecţii despre lumea postpandemică, de Fareed Zakaria

    Ciprian IFTIMOAEI

    10 lecţii despre lumea postpandemică, de Fareed Zakaria

    Pentru cei care trec pragul librăriilor, Fareed Zakaria este cunoscut publicului cititor din România prin lucrările „Viitorul Libertăţii. Democraţia neliberală în Statele Unite ale Americii şi în lume”, „Lumea postamericană”, „10 lecţii pentru o lume postpandemică”, apărute în traducere la Editura Polirom. Pentru această săptămână am ales să scriu despre „lumea postpandemică” a lui Zakaria deoarece este o carte emblematică pentru un curent de gândire care a căpătat o consistenţă redutabilă în relaţiile internaţionale, cu o opţiune fermă pentru abordarea globalistă şi regândirea suveranităţii naţionale în confruntarea cu probleme ca terorismul, migraţia, pandemiile, privilegierea instituţiilor internaţionale în rezolvarea problemelor globale, degajarea unei simpatii faţă de birocraţia europeană şi faţă de experţii/ consilierii ştiinţifici şi, pe alocuri, chiar pentru autoritarismul şi centralismul practicat de China în soluţionarea efectelor pandemiei de COVID-19.

    La ceasul adevărului

    Mihai DORIN

    La ceasul adevărului

    La debutul competiţiei interne i-am suspectat pe liderii PNL de existenţa unui pact secret de promovare a imaginii unui partid democrat, promotor neinhibat al competiţiei şi demn de încredere. Reformele pomise nu mai veneau (şi nici nu vor veni), guvernarea era în impas, iar coaliţia tot mai clar boicotată de liderii liberali şi de lupii tineri, care nu puteau admite cedarea unor ministere bănoase de către fostul premier Orban, în favoarea USR PLUS. 

    pulspulspuls

    Răzgândacul zice că s-a sucit la sugestia unui participant la trafic

    Răzgândacul zice că s-a sucit la sugestia unui participant la trafic

    Iată, stimaţi telespectatori, userişti au ba, că am aflat în sfârşit care să fie motivul răzgândirii privind demisia în cazul conţilierului local Iulian Huşanu, cel prins de colegii noştri cu “raţa-n gură”, la contracte cu statul! 

    Caricatura zilei

    George, prietenul paharului

    Editia PDF

    Bancul zilei

    - Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

    Parteneri

    Alte publicatii

      Intrebarea zilei

      Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.