anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

sambata, 11.07.2020

Un semiesec tolerabil

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Asteptat cu emotie si teama, Consiliul European de saptamana trecuta a confirmat, intr-o anumita masura, anticiparile pesimiste in ceea ce priveste bugetul multianual al Uniunii pentru intervalul 2014-2020. Nu s-a ajuns la consens, iar compromisurile acceptate de statele-membre s-au dovedit a fi insuficiente, cel putin deocamdata. Foarte probabil, insa, sarbatorile de iarna vor fi un sfetnic bun, iar luna ianuarie va aduce UE un cadru bugetar tolerabil pentru toata lumea. Intre timp, se va putea bifa si un succes la capitolul negocierilor pentru uniunea bancara, o ocazie pe care membrii zonei euro nu au voie sa o rateze. Totul pare pregatit pentru ca la inceputul anului viitor sa se obtina consensul in chestiunea bugetara, pentru ca este in interesul tuturor sa se evite situatia periculoasa si politic costisitoare in care, timp de sapte ani, Uniunea ar functiona pe baza unor bugete anuale.  

    In ciuda retoricii preliminare a multor politicieni, nu s-a repetat situatia de la inceputul anului, cand Marea Britanie infrunta aproape singura frontul unit al sustinatorilor tratatului de guvernanta fiscala. Si-au facut simtita prezenta coalitii variabile, construite pe fiecare dintre subiectele mari aflate in discutie. Nu mai este cazul sa vorbim nici de izolarea, nici de autoizolarea cuiva. Mai mult, modul in care s-au desfasurat negocierile aproape ca sugereaza faptul ca summitul a fost doar o prima repriza, ca aranjamentul partial obtinut la final era tot ceea ce se putea obtine, in acest stadiu. Sigur ca taierea urmatoarelor 30 de miliarde de euro se va dovedi mai dificila decat a primelor 70, pentru ca lama se va apropia de domenii pretioase pentru unul sau altul dintre cei mari.

    Romania se afla intr-o situatie ambigua. Avand un bilant destul de bun in privinta absorbtiei fondurilor pentru agricultura, putem privi cu optimism majorarea consistenta a sumei alocate pentru plati directe. Totusi, agricultura este un domeniu in care nu opereaza prevederile pietei unice, astfel ca va trebui sa suportam in continuare discriminarea la care sunt supusi producatorii romani, in raport cu concurentii lor din statele-membre mai vechi. In principiu, mult mai deranjanta este reducerea finantarilor la celelalte capitole, pentru ca din alte directii - in primul rand, din cele care au de a face cu inovarea si cunoasterea -  trebuie sa asteptam stimulente pentru progres (evident, in conditiile unei ameliorari a capacitatii de absorbtie).

    Placuta sau nu pentru noi si pentru ceilalti beneficiari, cumpatarea statelor donatoare este justificata. Modul in care si-o afirma poate fi contestabil, dupa cum ar putea exista nenumarate discutii pe tema marilor beneficiari ai integrarii europene: pentru multi observatori, Franta si Germania ar reprezenta, de departe, primele doua raspunsuri la aceasta intrebare. Insa nu exista cale mai sigura de a submina proiectul european decat aceea de a le da „nordicilor" senzatia ca pierd controlul asupra unui buget la a carui formare contribuie cu precadere. Iar semnalele politice din Germania, Olanda sau peninsula scandinava nu puteau fi ignorate.

    Cat despre Marea Britanie, e adevarat ca ea nu a excelat la capitolul solidaritate cu partenerii de pe continent, dar nu trebuie sa uitam ca „returnarea" bugetara negociata in anii 1980 a venit pe fondul expansiunii politicii agricole comune (PAC), de care britanicii nu beneficiau aproape deloc. Sau ca, mergand si mai departe in timp, unul dintre motivele pentru care Charles de Gaulle a refuzat mult timp accesul Marii Britanii in CEE a fost acela ca ultima ar fi putut deveni o frana in dezvoltarea PAC.

    Redistribuirea resurselor in interiorul UE, chiar daca nu atinge dimensiunile celei petrecute in interiorul statelor moderne, poate fi privita (pana la un punct) prin grila stanga-dreapta. E usor sa-i acuzi de egoism pe cei ce au si nu prea vor sa imparta, dar probabil ca au, si ei, argumentele lor.

    Uniunea Europeana si-a afirmat de la bun inceput vocatia coeziunii, dar aceasta nu inseamna ca fondurile transferate catre zonele mai putin dezvoltate trebuie sa creasca mereu, indiferent de situatia economica generala. De asemenea, asa cum o stiu inclusiv „prietenii coeziunii", exista momente in care valorile inscrise in actul de nastere al UE intra mai puternic in conflict, caz in care trebuie stabilit care dintre ele ar trebui sa primeze - si nu intotdeauna victorioasa ar iesi coeziunea. In astfel de cazuri, ar putea fi acceptabil ca ritmul de crestere a coeziunii sa fie mai putin impresionant: nu inseamna ca ar fi sacrificata valoarea, in sine.   

    Mandatele mai mult sau mai putin imperative fixate negociatorilor de catre propriile parlamente reprezinta, in esenta, semnale de fermitate ce sunt gustate de o parte a publicului intern, dar care afecteaza negativ eficacitatea diplomatiei. Chiar si asa, exista diferente majore intre tipul de mandat imperativ practicat de parlamentarii de la Londra - „nu dai mai mult decat..." - si cel stipulat, tot neoficial, de legislativul roman: „nu accepti mai putin decat...". Daca, prin absurd, reuniunea de la Bruxelles ar fi fost compromisa de un asemenea veto, ar fi fost un moment extrem de nefericit si prevestitor de rele. 


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Binele propriu şi răul altora

    Nicolae GRECU

    Binele propriu şi răul altora

    La fel ca predecesoarea sa de acum 46 de ani, Politehnica actuală nu vrea degringolada unei glorii de altădată, ci propria-i salvare.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

    Eugen MUNTEANU

    Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

    Autorul continuă relatarea, începută în episodul trecut, a unui eveniment istoric unic, la care a avut şansa să participe, ca martor: luarea cu asalt, de către manifestanţi, a sediului central al Securităţii din fosta Germanie comunistă (RDG).

    Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

    pr. Constantin STURZU

    Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

    Poate un creştin, în lume fiind, să ajungă la măsura sfinţeniei? Desigur, nimic nu-l împiedică. Mărturie ne sunt sinaxarele şi nu numai. Dar cineva care trăieşte în păcate grele poate săvârşi fapte comparabile cu cele ale unui pustnic care trăieşte în rugăciune şi în asceză aspră? Greu de închipuit aşa ceva. 

    Nostalgii

    Alexandru CĂLINESCU

    Nostalgii

    Toată zona - cartierul se numeşte La Goutte d Or - e de altfel multietnică. E aglomeraţie şi pe trotuare, şi pe stradă. Când ajung la Barbès autobuzele se târâie, se produc ambuteiaje îngrozitoare, rişti - dacă mergi la Gara de Nord - să pierzi trenul. Întreg cartierul rămâne o enclavă, musulmană şi africană, în plin Paris. O enclavă care avea, în Tati, un punct de reper...

    pulspulspuls

    Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

    Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

    Pentru că ieri am rămas restanţi în ce priveşte votul din forul de conducere al filialei în privinţa desemnării noului candidat la premărie, în persoana madamei cu Camelii, haideţi să vă amărâm olecuţă sâmbăta de dimineaţă cu chestiuni sălcii ale politichiei. 

    Caricatura zilei

    Probleme între frați

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

    Linkuri

    Alte ziare locale

      Intrebarea zilei

      Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.