Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Un superstar la 90 de ani

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Ieri a implinit 90 de ani si poate privi inapoi cu mindrie si usurare. Adeptul non-violentei s-a convertit, pentru un timp, la lupta armata, insa victoria finala avea s-o obtina revenind la vechile principii. Nelson Mandela nu a fost omul unei singure idei, ci a evoluat odata cu vremurile. Judecata contemporanilor ii este favorabila, chiar daca printre conationali apar, in mod natural, si critici legate de esecurile sale ca presedinte (1994-1999), de incapacitatea sa de a rezolva mai multe din problemele si dramele tarii sale. Conditia de superstar politic si mediatic pare pe deplin meritata, intr-o lume avida de implicare, spectacol si emotie. Parinte fondator al unei noi Africi de Sud, democratice si multirasiale, Mandela si-a exercitat cu decenta si bunacredinta influenta pe plan international, reusind sa ramina un lider "african", intr-o epoca in care continentul negru avea nevoie de astfel de modele spre a-si afirma identitatea.

    Astazi, interpretarea conventionala a ideilor si actiunii politice ale lui Nelson Mandela pune accentul pe continuitatea dintre primii ani de lupta non-violenta, influentati de gindirea lui Mahatma Gandhi, si epoca tranzitiei democratice, de la eliberarea sa din inchisoare (11 februarie 1990) si pina la preluarea mandatului de presedinte, dupa alegerile libere din 27 aprilie 1994. Liantul il constituie, evident, cei 27 de ani petrecuti in inchisoare, infatisati ca o perioada prelungita si dura de persecutie politica. O astfel de abordare, in termenii continuitatii, sufera prin aceea ca pune in umbra trecutul de luptator al lui Mandela. La un anumit moment, in anii ‘50, Mandela se desparte de Gandhi si adopta violenta ca mijloc de actiune legitim impotriva unui sistem politic injust. Iar aceasta despartire a fost definitiva, asa cum o ilustreaza declaratia de la eliberare: lupta armata nu se incheiase odata cu legalizarea Congresului National African  (ANC) si a altor forte de rezistenta, ea urma sa continue pina la prabusirea sistemului de apartheid. In astfel de conditii, asemanatoare unei perioade de armistitiu, nu de pace, se desfasoara tranzitia democratica sud-africana.

    Cu atit mai impresionante sint eforturile lui Mandela si ale presedintelui de la acea data  Frederik de Klerk - adversar, partener politic si mai apoi prieten al lui Mandela - de a asigura un climat pasnic si de a descuraja provocarile, de a evita sau macar reduce nivelul violentei rasiale, etnice si sociale. In mare masura, Mandela este artizanul acestei relative cumpatari din timpul tranzitiei sud-africane. Premiul Nobel pentru Pace, primit in 1993 de Mandela si de Klerk, este o expresie a recunostintei comunitatii internationale pentru aceasta moderatie, in conditiile in care transformarile politice sud-africane se anuntau mult mai complicate decit cele din Europa de Est sau din alte regiuni prinse in "cel de-al treilea val" al democratizarii.

    S-a speculat mult, imediat dupa 1990, ca eliberarea lui Mandela si legalizarea ANC si a celorlalte formatiuni politico-militare ale populatiei negre a venit doar dupa ce liderul rezistentei a promis abandonarea principiului "dominatiei majoritatii" (adica a populatiei negre), in favoarea unui aranjament de tip consociational, prin care puterea urma sa se imparta intre toate comunitatile (inclusiv cea alba), fiecare avind dreptul de a fi reprezentata in Parlament si - mai ales - fiecare avind un drept de veto asupra constitutiei politice a tarii. Probabil ca este adevarat, iar sistemul institutional sud-african reflecta acest principiu al impartirii puterii. Trebuie sa observam, insa, ca Mandela putea promite orice din inchisoare, dar nu avea garantia ca va fi in stare sa descurajeze curentele radicale sau violente din interiorul propriei tabere. Prestigiul sau era necesar, dar nu si suficient, astfel ca in acesti ani se creeaza si se impune cea de-a treia ipostaza a lui Mandela: militantul politic, transformat la inceputul anilor ‘60 in luptator, devine dupa 1990 un om politic deschis catre negocieri, jocuri de putere si de influenta. Doar astfel, printr-un continuu si obositor proces de negocieri, Mandela reuseste sa devina artizanul unei tranzitii pasnice.

    Si cum, adesea, liderii tranzitiei sint chemati sa joace un rol de frunte in noul sistem, Mandela devine presedinte al Africii de Sud si este chemat sa gestioneze reconcilierea la nivel de mase - un proces ce se anunta mai dificil chiar decit tratativele din timpul tranzitiei, pentru ca venea pe fondul nerabdarii justitiare, al problemelor sociale si al binecunoscutelor iluzii post-autoritare. "Comisiile pentru Adevar si Reconciliere", se stie, nu si-au atins nici pe departe tintele, si asa limitate. Insa ele au reprezentat marele pariu cistigat de Mandela: intre ignorare si razbunare nu exista, asa cum foarte bine stiu est-europenii, prea multe solutii.

    La 90 de ani, Nelson Mandela se poate gindi la incertitudinile viitorului, pentru ca intr-o democratie - fie ea si imperfecta sau in formare - aproape nimic nu este cert. Cu toate acestea, liderul istoric al Africii de Sud poate spera ca principiile coexistentei rasiale si etnice vor supravietui si, mai mult, vor putea fi asimilate si in alte parti ale Africii si ale lumii, unde violenta identitara face ravagii.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri