joi, 28.03.2024
Ieri a implinit 90 de ani si poate privi inapoi cu mindrie si usurare. Adeptul non-violentei s-a convertit, pentru un timp, la lupta armata, insa victoria finala avea s-o obtina revenind la vechile principii. Nelson Mandela nu a fost omul unei singure idei, ci a evoluat odata cu vremurile. Judecata contemporanilor ii este favorabila, chiar daca printre conationali apar, in mod natural, si critici legate de esecurile sale ca presedinte (1994-1999), de incapacitatea sa de a rezolva mai multe din problemele si dramele tarii sale. Conditia de superstar politic si mediatic pare pe deplin meritata, intr-o lume avida de implicare, spectacol si emotie. Parinte fondator al unei noi Africi de Sud, democratice si multirasiale, Mandela si-a exercitat cu decenta si bunacredinta influenta pe plan international, reusind sa ramina un lider "african", intr-o epoca in care continentul negru avea nevoie de astfel de modele spre a-si afirma identitatea.
Astazi, interpretarea conventionala a ideilor si actiunii politice ale lui Nelson Mandela pune accentul pe continuitatea dintre primii ani de lupta non-violenta, influentati de gindirea lui Mahatma Gandhi, si epoca tranzitiei democratice, de la eliberarea sa din inchisoare (11 februarie 1990) si pina la preluarea mandatului de presedinte, dupa alegerile libere din 27 aprilie 1994. Liantul il constituie, evident, cei 27 de ani petrecuti in inchisoare, infatisati ca o perioada prelungita si dura de persecutie politica. O astfel de abordare, in termenii continuitatii, sufera prin aceea ca pune in umbra trecutul de luptator al lui Mandela. La un anumit moment, in anii ‘50, Mandela se desparte de Gandhi si adopta violenta ca mijloc de actiune legitim impotriva unui sistem politic injust. Iar aceasta despartire a fost definitiva, asa cum o ilustreaza declaratia de la eliberare: lupta armata nu se incheiase odata cu legalizarea Congresului National African (ANC) si a altor forte de rezistenta, ea urma sa continue pina la prabusirea sistemului de apartheid. In astfel de conditii, asemanatoare unei perioade de armistitiu, nu de pace, se desfasoara tranzitia democratica sud-africana.
Cu atit mai impresionante sint eforturile lui Mandela si ale presedintelui de la acea data Frederik de Klerk - adversar, partener politic si mai apoi prieten al lui Mandela - de a asigura un climat pasnic si de a descuraja provocarile, de a evita sau macar reduce nivelul violentei rasiale, etnice si sociale. In mare masura, Mandela este artizanul acestei relative cumpatari din timpul tranzitiei sud-africane. Premiul Nobel pentru Pace, primit in 1993 de Mandela si de Klerk, este o expresie a recunostintei comunitatii internationale pentru aceasta moderatie, in conditiile in care transformarile politice sud-africane se anuntau mult mai complicate decit cele din Europa de Est sau din alte regiuni prinse in "cel de-al treilea val" al democratizarii.
S-a speculat mult, imediat dupa 1990, ca eliberarea lui Mandela si legalizarea ANC si a celorlalte formatiuni politico-militare ale populatiei negre a venit doar dupa ce liderul rezistentei a promis abandonarea principiului "dominatiei majoritatii" (adica a populatiei negre), in favoarea unui aranjament de tip consociational, prin care puterea urma sa se imparta intre toate comunitatile (inclusiv cea alba), fiecare avind dreptul de a fi reprezentata in Parlament si - mai ales - fiecare avind un drept de veto asupra constitutiei politice a tarii. Probabil ca este adevarat, iar sistemul institutional sud-african reflecta acest principiu al impartirii puterii. Trebuie sa observam, insa, ca Mandela putea promite orice din inchisoare, dar nu avea garantia ca va fi in stare sa descurajeze curentele radicale sau violente din interiorul propriei tabere. Prestigiul sau era necesar, dar nu si suficient, astfel ca in acesti ani se creeaza si se impune cea de-a treia ipostaza a lui Mandela: militantul politic, transformat la inceputul anilor ‘60 in luptator, devine dupa 1990 un om politic deschis catre negocieri, jocuri de putere si de influenta. Doar astfel, printr-un continuu si obositor proces de negocieri, Mandela reuseste sa devina artizanul unei tranzitii pasnice.
Si cum, adesea, liderii tranzitiei sint chemati sa joace un rol de frunte in noul sistem, Mandela devine presedinte al Africii de Sud si este chemat sa gestioneze reconcilierea la nivel de mase - un proces ce se anunta mai dificil chiar decit tratativele din timpul tranzitiei, pentru ca venea pe fondul nerabdarii justitiare, al problemelor sociale si al binecunoscutelor iluzii post-autoritare. "Comisiile pentru Adevar si Reconciliere", se stie, nu si-au atins nici pe departe tintele, si asa limitate. Insa ele au reprezentat marele pariu cistigat de Mandela: intre ignorare si razbunare nu exista, asa cum foarte bine stiu est-europenii, prea multe solutii.
La 90 de ani, Nelson Mandela se poate gindi la incertitudinile viitorului, pentru ca intr-o democratie - fie ea si imperfecta sau in formare - aproape nimic nu este cert. Cu toate acestea, liderul istoric al Africii de Sud poate spera ca principiile coexistentei rasiale si etnice vor supravietui si, mai mult, vor putea fi asimilate si in alte parti ale Africii si ale lumii, unde violenta identitara face ravagii.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Cât costă kilogramul de miel de Paște: ”Nu-mi pot permite luxul ăsta”
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Rusia a primit un avertisment scris de la SUA înainte de atacul terorist de la Moscova
Cazul fetiţelor încurcate la externarea din maternitatea Ploieşti: ce sancțiune a primit asistenta
Ploieşti: Ce a păţit asistenta care a încurcat doi bebeluşi la externare
În pofida războiului, economia ucraineană a crescut cu 5,3% în 2023
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |