Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Un tribunal international pentru viitor

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Nu vom avea parte de o sentinta explicita in cazul lui Slobodan Milosevici, la Tribunalul Penal International de la Haga pentru fosta Iugoslavie, insa, indirect, judecata va continua. Toate celelalte dosare isi urmeaza cursul, iar despre Milosevici se vor mai spune destule. Va rezulta un tablou confuz, care va justifica condamnarea lui morala de catre unii, si achitarea - tot morala - de catre altii. "Procesul" moral al lui Milosevici e pe cale sa se incheie inainte de a incepe. Sentintele aproape ca au fost pronuntate, nimeni nu mai are timp de argumente. Spre disperarea celor care doresc o Serbie europeana, faptul ca multi dintre concetatenii lor nu au invatat nimic din dramele anilor '90 nu va duce decit la noi si noi lovituri. Dupa manifestatiile politice ocazionate de inmormintarea fostului conducator, e greu de crezut ca muntenegrenii rationali vor mai dori sa-si imparta destinul cu fratii si vecinii sirbi. Secesiunea pare optiunea cea mai probabila, in speranta unei viitoare integrari europene. Iar in ceea ce priveste statutul provinciei Kosovo, devine tot mai evident ca albanezii kosovari capata argumente suplimentare in favoarea aspiratiilor lor de independenta. Desi probabil ca nu se vor mai inregistra varsari de singe, drama iugoslava nu s-a incheiat. Instanta de la Haga are o misiune mult mai ingrata decit Tribunalul Penal International pentru Rwanda, Tribunalul Special pentru Sierra Leone, Tribunalul Special pentru Cambodgia sau Tribunalul Ad Hoc pentru Timorul de Est (instanta pentru Rwanda are un statut similar, in timp ce pentru celelalte mandatul national se imbina cu cel al ONU). In primul rind, pentru ca cei mai multi dintre occidentali au dificultati in a localiza pe harta aceste tari, iar aceasta face ca presiunea publica sa fie mult mai redusa, desi presa internationala a prezentat, in 1994, destule imagini dramatice ale violentelor politice si intercomunitare (cazul Rwandei, apreciaza multi specialisti, satisface cu virf si indesat definitia genocidului). In cazul Iugoslaviei, insa, interesul publicului occidental se mentine la cote foarte inalte, ceea ce face ca si contestarea legitimitatii tribunalului sa fie mai larg raspindita si mai intensa. In al doilea rind, pentru ca in cazul Iugoslaviei deliberarile si sentintele survin - asa cum am mentionat mai sus - inainte ca regiunea sa-si cistige o reala stabilitate politica. Desi armele au tacut, ingrijorarea comunitatii internationale este mult mai pronuntata decit in cazurile africane sau asiatice. Exista, mai ales in rindul populatiei sirbe, sentimentul ca tribunalul este un mijloc prin care adevaratii invingatori in conflict (adica, Statele Unite si aliatii occidentali) vor folosi activitatea tribunalului pentru a arunca o vina colectiva asupra sirbilor si a-i sili sa se resemneze cu pierderile teritoriale aduse de razboi. Apoi, misiunea tribunalului de la Haga este mai grea pentru ca acolo sint judecati europeni, adica oameni mult mai pregatiti sa justifice crimele in masa cu ajutorul unor concepte precum natiune, granite, suveranitate sau istorie. Nu trebuie sa facem prea mari eforturi de memorie pentru a ne aminti atitudinile unor oameni politici sau lideri de opinie din Rasarit (inclusiv din Romania), dar si din Occident, in privinta legitimitatii mijloacelor folosite de taberele combatante. Si nu este vorba, aici, doar de sirbi. Pentru ca la Haga sint judecate persoane apartinind tuturor factiunilor combatante, exista riscul ca Tribunalul, actionind in plan juridic, sa ofere in fapt o sentinta politica la nivel general. Nu magistratii de la Haga trebuie sa faca acest lucru: rolul lor este acela de a sanctiona crimele, oricine le-ar fi savirsit. Judecatile politice finale nu le vor da nici ei, nici istoricii, nici politologii - cei ce trebuie sa o faca sint chiar fostii luptatori sau, daca ei nu sint capabili, copiii si nepotii lor. Dificultatile tribunalului de la Haga sint mai mari si pentru ca, spre deosebire de Rwanda, de exemplu, multi dintre acuzati continua sa fie priviti de conationalii lor drept eroi. In Rwanda, majoritatea hutu s-a dezis, in cea mai mare parte a ei, de colonelul Thoneste Bagosora, cel caruia i se atribuie principala responsabilitate in organizarea masacrelor. La fel, si de fostul sef al postului national de radio - cel care, folosind apelativul "dragi ascultatori", invita etnicii hutu sa ia orice arma disponibila si sa-si lichideze vecinii tutsi. Toate aceste elemente nu vor influenta, in ultima instanta, fondul procesului de judecata, ci doar acceptarea ca legitime a sentintelor. Insa decesul celui mai mediatizat acuzat, Milosevici, in conditii dubioase si generatoare de speculatii, este o lovitura grava pentru imaginea institutiei de la Haga si pentru procesul de normalizare in regiune. Era greu de imaginat un scenariu prin care memoriile trecutului sa afecteze mai dur sansele unui deznodamint european apropiat. Acum, liderii democratici din regiune trebuie sa- si convinga conationalii sa priveasca mai mult catre viitor.

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Pavel LUCESCU

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

    opinii

    Distrugerea statuilor

    Alexandru CĂLINESCU

    Distrugerea statuilor

    Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    pr. Constantin STURZU

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    pulspulspuls

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri