anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Un tribunal international pentru viitor

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Nu vom avea parte de o sentinta explicita in cazul lui Slobodan Milosevici, la Tribunalul Penal International de la Haga pentru fosta Iugoslavie, insa, indirect, judecata va continua. Toate celelalte dosare isi urmeaza cursul, iar despre Milosevici se vor mai spune destule. Va rezulta un tablou confuz, care va justifica condamnarea lui morala de catre unii, si achitarea - tot morala - de catre altii. "Procesul" moral al lui Milosevici e pe cale sa se incheie inainte de a incepe. Sentintele aproape ca au fost pronuntate, nimeni nu mai are timp de argumente. Spre disperarea celor care doresc o Serbie europeana, faptul ca multi dintre concetatenii lor nu au invatat nimic din dramele anilor '90 nu va duce decit la noi si noi lovituri. Dupa manifestatiile politice ocazionate de inmormintarea fostului conducator, e greu de crezut ca muntenegrenii rationali vor mai dori sa-si imparta destinul cu fratii si vecinii sirbi. Secesiunea pare optiunea cea mai probabila, in speranta unei viitoare integrari europene. Iar in ceea ce priveste statutul provinciei Kosovo, devine tot mai evident ca albanezii kosovari capata argumente suplimentare in favoarea aspiratiilor lor de independenta. Desi probabil ca nu se vor mai inregistra varsari de singe, drama iugoslava nu s-a incheiat. Instanta de la Haga are o misiune mult mai ingrata decit Tribunalul Penal International pentru Rwanda, Tribunalul Special pentru Sierra Leone, Tribunalul Special pentru Cambodgia sau Tribunalul Ad Hoc pentru Timorul de Est (instanta pentru Rwanda are un statut similar, in timp ce pentru celelalte mandatul national se imbina cu cel al ONU). In primul rind, pentru ca cei mai multi dintre occidentali au dificultati in a localiza pe harta aceste tari, iar aceasta face ca presiunea publica sa fie mult mai redusa, desi presa internationala a prezentat, in 1994, destule imagini dramatice ale violentelor politice si intercomunitare (cazul Rwandei, apreciaza multi specialisti, satisface cu virf si indesat definitia genocidului). In cazul Iugoslaviei, insa, interesul publicului occidental se mentine la cote foarte inalte, ceea ce face ca si contestarea legitimitatii tribunalului sa fie mai larg raspindita si mai intensa. In al doilea rind, pentru ca in cazul Iugoslaviei deliberarile si sentintele survin - asa cum am mentionat mai sus - inainte ca regiunea sa-si cistige o reala stabilitate politica. Desi armele au tacut, ingrijorarea comunitatii internationale este mult mai pronuntata decit in cazurile africane sau asiatice. Exista, mai ales in rindul populatiei sirbe, sentimentul ca tribunalul este un mijloc prin care adevaratii invingatori in conflict (adica, Statele Unite si aliatii occidentali) vor folosi activitatea tribunalului pentru a arunca o vina colectiva asupra sirbilor si a-i sili sa se resemneze cu pierderile teritoriale aduse de razboi. Apoi, misiunea tribunalului de la Haga este mai grea pentru ca acolo sint judecati europeni, adica oameni mult mai pregatiti sa justifice crimele in masa cu ajutorul unor concepte precum natiune, granite, suveranitate sau istorie. Nu trebuie sa facem prea mari eforturi de memorie pentru a ne aminti atitudinile unor oameni politici sau lideri de opinie din Rasarit (inclusiv din Romania), dar si din Occident, in privinta legitimitatii mijloacelor folosite de taberele combatante. Si nu este vorba, aici, doar de sirbi. Pentru ca la Haga sint judecate persoane apartinind tuturor factiunilor combatante, exista riscul ca Tribunalul, actionind in plan juridic, sa ofere in fapt o sentinta politica la nivel general. Nu magistratii de la Haga trebuie sa faca acest lucru: rolul lor este acela de a sanctiona crimele, oricine le-ar fi savirsit. Judecatile politice finale nu le vor da nici ei, nici istoricii, nici politologii - cei ce trebuie sa o faca sint chiar fostii luptatori sau, daca ei nu sint capabili, copiii si nepotii lor. Dificultatile tribunalului de la Haga sint mai mari si pentru ca, spre deosebire de Rwanda, de exemplu, multi dintre acuzati continua sa fie priviti de conationalii lor drept eroi. In Rwanda, majoritatea hutu s-a dezis, in cea mai mare parte a ei, de colonelul Thoneste Bagosora, cel caruia i se atribuie principala responsabilitate in organizarea masacrelor. La fel, si de fostul sef al postului national de radio - cel care, folosind apelativul "dragi ascultatori", invita etnicii hutu sa ia orice arma disponibila si sa-si lichideze vecinii tutsi. Toate aceste elemente nu vor influenta, in ultima instanta, fondul procesului de judecata, ci doar acceptarea ca legitime a sentintelor. Insa decesul celui mai mediatizat acuzat, Milosevici, in conditii dubioase si generatoare de speculatii, este o lovitura grava pentru imaginea institutiei de la Haga si pentru procesul de normalizare in regiune. Era greu de imaginat un scenariu prin care memoriile trecutului sa afecteze mai dur sansele unui deznodamint european apropiat. Acum, liderii democratici din regiune trebuie sa- si convinga conationalii sa priveasca mai mult catre viitor.

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Jurnalism în cheia „clarităţii morale”

    Alexandru LĂZESCU

    Jurnalism în cheia „clarităţii morale”

    Jurnalismul nu poate fi niciodată matematic obiectiv, însă el ar trebui să fie, cel puţin în teorie, relativ nepărtinitor, să permită dezbaterea şi să găzduiască puncte de vedere diferite; nu şi în noua viziune radicală de stânga care câştigă teren în Occident, pentru care „adevărul propriu” trebuie să primeze.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Scaunele şi câinele Celsius

    Nichita DANILOV

    Scaunele şi câinele Celsius

    Am ascultat cu glasurile stinse sunetele de chitară, am ascultat şi recitalurile. Am aplaudat. Apoi ne-am sculat de pe scaunele noastre, ne-am salutat de la distanţă, şi am plecat spre bârlogurile noastre risipite prin diferite colţuri ale oraşului. Ajunşi acasă, ne-am întins în pat, scrutând tavanul. Dar atât patul, cât şi tavanul semănau cu piaţa unde avusese loc recitatul. Şi atunci ne-am întrebat: la ce bună arta în vremea pandemiei?

    Generații de drepturi, starea democrației și noile conflicte

    Sorin CUCERAI

    Generații de drepturi, starea democrației și noile conflicte

    În societate lucrurile stau cam la fel ca în zona politică - excepția semnificativă fiind societatea urbană (mai ales din urbanul mare), care tinde să susțină din ce în ce mai puternic drepturile din a treia generație. De aici și respingerea masivă în urban a partidelor tradiționale (PSD și PNL), percepute ca rămase în urmă, când nu de-a dreptul retrograde (cam cum era perceput PCR în urbanul mare în anii '80).

    O critică a criticii

    Dana ȚABREA

    O critică a criticii

    Volumul semnat de Miruna Runcan, Teatrul în diorame. Discursul criticii de teatru în comunism. Fluctuantul dezgheţ 1956-1964 (Editura Tracus Arte, 2019) este pentru autoare, critic de teatru, profesor la Facultatea de Teatru şi Televiziune de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, un prilej de reflecţie şi cercetare academică asupra fenomenului criticii de teatru în comunism, de analiză retorico-stilistică a unor fragmente din cronicile timpului, ceea ce-i permite să formuleze opinii cu privire la structura şi tipologia cronicilor, parte a unei critici a criticii, aspect neglijat de literatura de specialitate.

    pulspulspuls

    Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

    Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

    Să începem cu sfârşitul pe astăzi, stimaţi telespectatori, şi să vă oferim ceva de la Bucale, una bucată postare frumoasă a unui bun amic, abil cunoscător al sforăriilor din partidoi. 

    Caricatura zilei

    Răzbunarea mașinii

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

    Linkuri

    Alte ziare locale

      Intrebarea zilei

      Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.