Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Unde ne sint anti-rinocerii?

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Pe 12 martie a avut loc la Teatrul National din Iasi premiera  piesei de teatru Rinocerii de Eugene Ionesco, in regia lui Claudiu Goga. Din distributie fac parte actorii: Constantin Puscasu, Teodor Corban, Silva Helena Schmidt, Cosmin Maxim, Doru Aftanasiu, Florin Mircea, Emil Coseru, Adi  Carauleanu, Doina Deleanu, Pusa Darie, Anne Marie Chertic, Daniel Busuioc, Dumitru Nastrusnicu, Antonella Cornici, Gelu Zaharia, Silvia Baleanu Popa.

    Tema muzicala aleasa pentru acest spectacol intimpina spectatorul, il introduce in plin joc al actorilor, conducindu-l  la final spre iesire: Les Passants a lui Zaz, cu refrenul  binecunoscut, reiterarea unui cintecel frantuzesc pentru copii: "Passe, passe, passera, la derniere restera". Cu totii ne amintim jocul - cind doi copii, fata in fata, se tin de miini, iar ceilalti trec pe dedesubt, pentru ca, uneori, bratele sa coboare si sa  bareze trecerea unui copil, a ultimului copil. Acest ultim copil este in cazul de fata Bérenger, iar ceilalti sint rinocerii.

    Atit de indepartata de noi astazi este tema actualei piese de teatru, precum e acest joc al copilariei, ceea ce nu inseamna ca nu are un anumit ecou. In primul rind, totalitarismul la care se refera Ionesco e un fenomen de care nu dorim sa ne mai amintim, dar pe care l-am simtit pe pielea noastra in comunism, iar altii l-au experimentat  in alte forme (nazism etc.). In al doilea rind, oricui i se poate intimpla sa fie, dintr-un anumit punct de vedere, un inadaptat al lumii sale, un marginal, refuzind sa se conformeze, percepindu-i pe ceilalti ca pe niste straini. Uneori strainul iti este atit de departe, incit incepe sa-si piarda forma umana si inceteaza sa fie o fiinta umana cu un sistem de gindire diferit de al tau, metamorfozindu-se intr-un monstru.

    Metafora preschimbarii oamenilor in rinoceri, rinocelizarea sau modificarea radicala a sistemului de valori, este magistral redata in spectacol de la primele licariri ale schimbarii (circula vesti ca se aud si se vad rinoceri gonind prin oras) si pina la ultimele consecinte (rinocerii sint pretutindeni: scena se umple de rinoceri, actorii poarta masti dintr-un fel de rumegus intarit, in forma de cap de rinocer cu unul sau doua cornuri, dotate cu ochiuri de aerisire neevidente, prin care sa respire si sa vada). Metamorfoza se produce lent, cel mai bun prieten al lui Bérenger, colegii, directorii, Daisy - femeia iubita - devin rinoceri sub ochii sai si spre disperarea, neputinta si, nu in ultimul rind, indirjirea sa. In pofida oricarei logici, Bérenger decide ca este "ultimul om si va ramine asa pina la cea din urma suflare". Pentru el, inca mai exista a muri pentru o idee, pentru o credinta, pentru o convingere, pentru...  un vis, oricit de absurd ar parea acest lucru.

    Claudiu Goga procedeaza oximoronic: pe masura ce scenele dintre personaje cistiga in umanism (de la actul intii in care personajele isi sint complet indiferente, prin actul al doilea - evenimentele de la birou si prin actul al treilea, cind Beranger asista dezarmat la metamorfozarea lui Jean, la actul patru, cind alteritatea dintre Berenger si Daisy se estompeaza), in afara  se propaga rinocelizarea, parcurgind un traseu invers, inspre dezumanizare. Alienarea este punctata prin bocet sughitat bizar (Gospodina), istericale suspendate (Doamna Boeuf), rezistenta inutila (Botard). Bérenger sufera de o fobie ciudata, amestecata cu anxietate: sta bandajat si se priveste in oglinda, suspectind ca ar putea  deveni pe negindite rinocer.

    Dintre tehnicile regizorale de efect, prin care se inlatura monotonia inevitabila la o piesa cu text complex, am remarcat sincronizarea dialogurilor (dintre Bérenger si Jean, pe de o parte, si dintre Domnul Batrin si Logician pe de alta parte), stop-cadrul, pentru a insera un monolog al personajului principal, flash-urile  stroboscopice, spectrale si figuratia (vecinii din celelalte apartamente). Decorul este eficientizat la maxim: compus din 10 nise cubice unite si suprapuse, ale caror prelate se deschid in functie de scena (apartamente, birou, bacanie), accesul sus-jos fiind permis pe scara; obiectele de interior sint in cea mai mare parte sugerate prin desen minimalist. Cenusiul domina cromatic (rinocerii au costum gri si masca aferenta), exceptind doar unele elemente, printre care tenisii portocalii ai lui Bérenger (face nota discordanta cu lumea sa) sau rochia si palaria mov ale lui Daisy (stimuli pentru imaginatia lui Berenger).


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Pavel LUCESCU

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

    opinii

    Distrugerea statuilor

    Alexandru CĂLINESCU

    Distrugerea statuilor

    Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    pr. Constantin STURZU

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    pulspulspuls

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri