Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Valsul euro-american

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Intilnirea la virf SUA-UE a devenit, in ultimii ani, un eveniment secundar in arena politica internationala, iar recenta calatorie a lui George Bush la Viena nu a reusit, nici de data aceasta, sa deschida noi perspective. Relatia intre cei doi mari poli ai lumii occidentale functioneaza, insa e nevoie de mult mai mult pentru a putea vorbi de o actiune concertata pe plan international.
    Desigur, atitudinea fata de programul nuclear iranian este o expresie a cooperarii transatlantice, iar prelungirea crizei poate fi - in mod paradoxal - benefica, daca avem in vedere nevoia de a regasi exercitiul cooperarii. Presedintele Bush vorbea, in ultimul discurs asupra starii natiunii, de nevoia de "multilateralism" in politica externa - un concept nu foarte agreat in mediile dreptei republicane. Si care ii enerveaza la culme pe oameni ca John Bolton, ambasadorul american la ONU, sau chiar pe vicepresedintele Richard Cheney. Iar criza nucleara iraniana are marele "merit" ca aduce in aceeasi tabara democratiile occidentale si ii pune pe rusi sau chinezi intr-o pozitie defensiva. Convorbirile de la Viena au inclus si o trecere in revista a acestui proces de reapropiere, iar daca liderii de la Washington vor concluziona, in viitor, ca merita sa se alature si din punct de vedere formal discutiilor cu Teheranul, atunci se poate spune ca europenii au repurtat un mare succes diplomatic.
    Nu putea lipsi de pe agenda Coreea de Nord, al carei program de inarmare a ajuns, se pare, in faza testarii unor rachete intercontinentale, potential purtatoare de focoase nucleare. Pina acum, Europa a adoptat o pozitie discreta fata de iesirile amenintatoare ale guvernului comunist de la Phenian, apreciind ca prim-planul trebuie sa apartina Americii si aliatilor ei din regiune. Acum, insa, prin vocea cancelarului austriac Schssel, reprezentantul Presedintiei comunitare, UE a promis un raspuns hotarit. Ceea ce inseamna ca Statele Unite vor putea conta pe sprijin european, desi este greu de anticipat in ce masura el se va traduce in atu-uri politice si diplomatice concrete, de natura sa-i impresioneze pe liderii nord-coreeni si pe protectorii lor de la Beijing.
    Ranile continua sa se cicatrizeze in privinta subiectului numarul unu din ultimii ani, Irakul. La Viena, presedintele Bush a facut din nou un lucru la care se pricepe, de acum, foarte bine: sa apere, post factum, interventia in Irak, precum si politica Statelor Unite in ceea ce priveste reconstructia acestei tari. Gazdele europene au dat dovada de mult tact, astfel ca oponentii liderului de la Casa Alba au fost mai degraba jurnalistii si - evident - segmentele opiniei publice europene care vad in SUA un pericol la adresa securitatii globale. Nu s-a produs nimic spectaculos, si nici nu era de asteptat sa apara vreun element nou, cu atit mai mult cu cit, in Camera Reprezentantilor de la Washington, republicanii incercau sa forteze adoptarea unei rezolutii care sa sprijine politica executivului in Irak. Oricum, se prefigureaza o campanie electorala interesanta pentru legislativele din toamna, iar Irakul va fi una dintre temele centrale.
    Si daca tot am pomenit despre alegeri - si foarte posibila victorie a opozitiei democrate, cel putin in Camera Reprezentantilor -, e foarte posibil ca relatiile SUA-UE sa nu inregistreze progrese prea mari nici in domeniul comercial. Pe ambele maluri ale Atlanticului se face simtita o tendinta protectionista, care a compromis deja incercarea de a finaliza "runda Doha" a negocierilor de liberalizare comerciala, desfasurate sub egida Organizatiei Mondiale a Comertului. De altfel, contenciosul comercial a fost trecut in plan secund in cadrul intilnirii de la Viena, dar e de asteptat ca negociatorii celor doua parti sa nu-si ia o vacanta de vara prea lunga, pentru ca sansele de ratificare a unui eventual acord de catre un Congres dominat de democrati ar fi aproape nule.
    Summit-ul de la Viena a demonstrat ca George Bush si colaboratorii sai stiu sa cedeze, dind satisfactie interlocutorilor europeni in chestiuni - totusi - neesentiale. Oferta presedintelui american de a desfiinta inchisoarea pentru teroristi de la Guantanamo nu poate sa nu-i satisfaca pe liderii europeni, mai ales ca primele presiuni explicite in aceasta chestiune au venit de la Angela Mekel. Insa, nici aici, gestul lui Bush nu poate fi separat de batalia politica interna, iar faptul ca se asteapta o decizie a Curtii Supreme a SUA in privinta viitorului acestor detinuti ii permite lui Bush sa apara flexibil, fara a da inapoi. In orice caz, pentru un lider obisnuit sa-si anunte initiativele exclusiv pe teritoriul american, luarea de pozitie de la Viena este o noutate imbucuratoare.
    Este clar ca, pina la urma, George Bush nu pune prea mult pret pe relatia cu Uniunea Europe

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri