anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

sambata, 11.07.2020

Vulnerabilitate olimpica la Beijing

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Conflictul "inghetat" de acolo pare a nu mai rezista temperaturii politice tot mai ridicate, insa ora la care scriu aceste rinduri nu permite o analiza aprofundata a ultimelor evolutii. Ramine regretul - impartasit, cred, de toti cei interesati de sport, dar si de politica internationala - ca spiritul olimpic nu poate triumfa nici de aceasta data.

    Criza sud-osetina este doar unul dintre conflictele armate ce pateaza zilele festive ale Jocurilor. Nu trebuie uitate celelalte inclestari in derulare, cele mai multe petrecindu-se in interiorul granitelor unor state slabe sau esuate, nici crizele umanitare de genul celei din Darfur, a carei gravitate aproape ca nu mai socheaza pe nimeni. Poate ca vechile cetati grecesti erau dispuse sa uite un timp de conflicte, insa noi, modernii, nu uitam nimic (si nici nu invatam mare lucru).

    Comitetul International Olimpic (CIO) este un exemplu favorit al celor care predau Relatii Internationale, atunci cind vor sa puncteze rolul organizatiilor internationale neguvernamentale (OING) in lumea contemporana. Este un actor nestatal vechi si prestigios, care si-a pastrat o oarecare autonomie fata de imixtiunile guvernamentale. Isi exercita influenta intr-o arie tematica (sportul) pe care mai toti o recunoastem drept relevanta si in care investim pasiune. Ramificatiile nationale ale CIO - comitetele olimpice nationale - fac din acesta organizatie una cu adevarat globala. Relatiile sale complexe cu statele, dar si cu actori nestatali precum federatiile sportive nationale si internationale pozitioneaza CIO in cadrul unei retele de interactiuni de o intindere si de o densitate greu egalata de „omologi" din alte domenii. La aceasta se adauga contactele - tot internationale - cu sponsorii, cu alte companii asociate efortului olimpic, cu o serie de „comunitati epistemice" precum cea medicala, foarte activa in privinta dopajului. Iar un specialist in sport si in fenomenul olimpic ar putea extinde si rafina aceste argumente.

    Dincolo de aceasta certa prestanta organizationala, CIO a avut dintotdeauna mari dificultati in a-si promova misiunea, din cauza ingerintelor politicului. Nu are rost sa insistam acum asupra singerosului atentat anti-israelian din timpul J.O. 1972, cind sportul a cazut prada terorismului. A fost, indiscutabil, momentul cel mai trist din istoria miscarii olimpice. Pentru situatia actuala este mai relevanta observatia ca orice tara-gazda cauta sa obtina capital de imagine din organizarea Jocurilor, iar acest demers provoaca, adesea, contestari. In ultimul timp, cu cit tara organizatoare este mai puternica sau parcurge o traiectorie ascendenta in politica mondiala, cu atit este mai tentata sa-si etaleze forta si - pe cale de consecinta - este mai expusa la contestari. Forul olimpic nu poate sa intervina direct in acest proces, desi el tinde sa dauneze sportului. Cel mult, CIO poate lua in calcul argumente de natura politica inainte de decizia de incredintare a organizarii jocurilor unui anumit oras. Dupa aceea, insa, sportul devine tot mai vulnerabil in fata intereselor politice.

    Pentru China, urmatoarele doua saptamini vor reprezenta nu doar dovada talentului organizatoric, a nivelului de modernizare atins, a ospitalitatii poporului sau a maiestriei sportivilor. Guvernul stie ca pe arena internationala prestigiul se converteste in putere. Dupa cifrele economice impresionante, dupa afirmarea tot mai lipsita de inhibitii in diplomatia mondiala, la Beijing se mizeaza, indiscutabil, pe impactul psihologic al olimpiadei. Iar aceasta duce la intensificarea reactiilor, pentru ca aici statul gazda devine mai vulnerabil. Asadar, devenim interesati de lucruri pe care in trecut le treceam cu vederea.

    Cauza tibetana era „la fel de" legitima si in anii trecuti, pentru ca Tibetul a fost anexat de China comunista in urma unei agresiuni brutale. Cenzura si alte forme de opresiune au devenit mai blinde in ultimul timp, dar denuntarea lor este la fel de justificata acum, ca si in urma cu zece ani. Poluarea Beijing-ului nu este decit o expresie a unei atitudini prea putin responsabile a guvernului chinez fata de mediul inconjurator, iar aceasta lipsa de sensibilitate nu este noua. Condamnarile la moarte dictate pe banda rulanta de tribunalele chineze sint odioase din punct de vedere moral - dintr-o perspectiva europeana si crestina - insa ele constituie o practica extrem de veche.

    Miscarea olimpica internationala nu poate lua pozitii in asemenea chestiuni, dar nici nu se poate preface ca ele nu exista. Prin deciziile sale, acest actor neguvernamental influenteaza evenimente si procese internationale, iar consecintele nu sint vizibile, adesea, decit pe termen lung. Desi amestecul intre sport si politica este, din multe puncte de vedere, nociv, decizia CIO de a incredinta Chinei JO 2008 are un mare merit: acela de a fi obligat China sa-si asume si o parte mai putin placuta a noului sau statut international. In definitiv, ce mare putere a fost scutita, in trecut, de critici si proteste?


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Binele propriu şi răul altora

    Nicolae GRECU

    Binele propriu şi răul altora

    La fel ca predecesoarea sa de acum 46 de ani, Politehnica actuală nu vrea degringolada unei glorii de altădată, ci propria-i salvare.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

    Eugen MUNTEANU

    Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

    Autorul continuă relatarea, începută în episodul trecut, a unui eveniment istoric unic, la care a avut şansa să participe, ca martor: luarea cu asalt, de către manifestanţi, a sediului central al Securităţii din fosta Germanie comunistă (RDG).

    Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

    pr. Constantin STURZU

    Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

    Poate un creştin, în lume fiind, să ajungă la măsura sfinţeniei? Desigur, nimic nu-l împiedică. Mărturie ne sunt sinaxarele şi nu numai. Dar cineva care trăieşte în păcate grele poate săvârşi fapte comparabile cu cele ale unui pustnic care trăieşte în rugăciune şi în asceză aspră? Greu de închipuit aşa ceva. 

    Nostalgii

    Alexandru CĂLINESCU

    Nostalgii

    Toată zona - cartierul se numeşte La Goutte d Or - e de altfel multietnică. E aglomeraţie şi pe trotuare, şi pe stradă. Când ajung la Barbès autobuzele se târâie, se produc ambuteiaje îngrozitoare, rişti - dacă mergi la Gara de Nord - să pierzi trenul. Întreg cartierul rămâne o enclavă, musulmană şi africană, în plin Paris. O enclavă care avea, în Tati, un punct de reper...

    pulspulspuls

    Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

    Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

    Pentru că ieri am rămas restanţi în ce priveşte votul din forul de conducere al filialei în privinţa desemnării noului candidat la premărie, în persoana madamei cu Camelii, haideţi să vă amărâm olecuţă sâmbăta de dimineaţă cu chestiuni sălcii ale politichiei. 

    Caricatura zilei

    Probleme între frați

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

    Linkuri

    Alte ziare locale

      Intrebarea zilei

      Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.