Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

„Universitatea Agronomica nu poate fuziona cu o alta universitate“

Scrisoare deschisa

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Cu mai bine de 60 de ani in urma, cind am intrat in aceasta metropola a stiintei si culturii moldave, existau doua institutii de invatamint superior: Universitatea „Al. I. Cuza" si Politehnica „Gh. Asachi". In decursul anilor, invatamintul superior iesean s-a dezvoltat si, firesc, diversificat, incit in prezent Iasul mai adaposteste inca trei astfel de institutii: Universitatea de stiinte Agricole si Medicina Veterinara „Ion Ionescu de la Brad", Universitatea de Medicina si Farmacie „Gr. T. Popa", Universitatea de Arte „George Enescu", toate cu domenii si preocupari bine delimitate.
    Dupa 1990, in Iasi au aparut inca patru universitati particulare, care au adaugat noi nuante diversificarii lumii universitare iesene.
    Ca atare, ideea unei universitati unice ar constitui un proces invers sensului diversificarii, evidentiat de cele de mai sus.

    Chiar daca un astfel de proces este gindit ca o reforma, el apare ca nefiresc cita vreme nu poate acoperi intreg invatamintul superior, atit cel de stat cit si cel particular, fara existenta unei legi la nivel national.

    Nu stim ce gindesc altii, dar noi, ca agronomi, stim ca Universitatea Agronomica nu poate fuziona cu o alta universitate, datorita specificului ei, cu totul particular. Studentul agronom trebuie sa se afle in contact permanent nu doar cu griul sau porumbul, ci si cu numeroasele soiuri ale acestora. Totodata el trebuie sa cunoasca si sa lucreze si cu plante pe care publicul le cunoaste putin sau de loc, precum sparceta si multe altele. Studentul veterinar trebuie sa cunoasca nu doar vaca ori oaia, ci si zecile lor rase. El trebuie sa aiba contact nemijlocit cu diferite specii de animale incluzind aici albine, viermi de matase, melci, scoici etc. Toate astea presupun lucrul in spatii deschise, nu in cabinete, in care se pot studia fara probleme literatura, drept, teologie, stiinte exacte chiar. Cabinetul agronomului este obligatoriu completat cu cimpul. Toate acestea nu pot fi insusite numai la tabla, pe ierbar, pe planse si nici pe PowerPoint. Totodata, cercetarea, pe care orice universitate trebuie s-o realizeze, se poate face in domeniul agricol nu numai in laborator, ci neaparat si in cimpuri experimentale, ferme zootehnice, horticole etc.

    In acest scop, Universitatea de stiinte Agricole si Medicina Veterinara „Ion Ionescu de la Brad" si-a dezvoltat in decursul anilor o baza materiala adecvata, ce include o suprafata corespunzatoare de teren arabil, trei ferme didactico-experimentale, o baza de practica montana in Depresiunea Dornelor, iar actualmente isi amenajeaza, in incinta indiguita Facaieni, o noua, mare si moderna ferma de instruire practica si cercetare.

    Cit priveste a doua cale, avuta in vedere de Universitatea „Al. I. Cuza", nu avem nimic de reprosat. Este optiunea ei daca doreste sa-si infiinteze noi facultati, de medicina umana, arhitectura sau chiar de medicina veterinara.

    Universitatea Agronomica ieseana nu se teme de o eventuala concurenta, caci nu stim in cit timp va reusi „Al. I. Cuza" sa egaleze experienta medicinei veterinare de la „Ion Ionescu de la Brad", de aproape jumatate de secol, dotarea ei materiala si mai ales umana.

    Infiintarea in scop „concurential" a unor noi facultati ar dovedi lipsa de solidaritate locala si ar constitui punctul de plecare al unei spirale neproductive in care fiecare universitate si-ar infiinta noi facultati, deja existente in cadrul celorlalte.

    Pe de alta parte, sintem de parere ca nu numarul de facultati si de studenti constituie factorii hotaritori in sporirea prestigiului si renumelui unui asezamint universitar, ci calitatea procesului didactic si renumele stiintific al slujitorilor catedrelor sale. Aducem in sprijinul acestei idei un exemplu din Germania unde, Universitatea din Köln, cu cel mai mare numar de studenti (47.023 in anul 2005), nu a intrat in clasamentul celor zece universitati considerate „excelente", clasament in care se regasesc insa universitati cu un numar mult mai mic de studenti, cum ar fi cele din Göttingen si Hanovra.

    Asadar, nu numarul de studenti si de facultati constituie problema prioritara a invatamintului universitar romanesc in etapa actuala, ci imbunatatirea continutului si calitatea procesului didactic, in care orice derapaj poate aduce grave prejudicii renumelui si prestigiului invatamintului nostru universitar.

    Prof. univ. dr. Constantin VasilicA, membru al Academiei de stiinte
    Agricole si Silvice

    Prof. univ. dr. Valeriu D. Cotea, membru al Academiei Romane


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Pavel LUCESCU

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

    opinii

    Distrugerea statuilor

    Alexandru CĂLINESCU

    Distrugerea statuilor

    Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    pr. Constantin STURZU

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    pulspulspuls

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri