Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Batalia pentru monumentele Iasului da roade

Viata cetatii

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Citesc in numarul din 4 iulie a.c. al "Ziarului de Iasi" informatia de la pagina 2: "O cruce cit o casa". Este vorba despre "reabilitatea monumentului Crucea lui Ferent", subiect care ma preocupa de ani de zile si care - in sfirsit! - se pare ca isi va gasi o rezolvare favorabila, Primaria avind alocata in bugetul pe anul acesta suma de 85.000 RON, fara TVA, pentru aceasta lucrare. Ramine sa gaseasca un constructor mai putin... materialist, care sa preia executia lucrarilor pentru protejarea monumentului din 1717, in varianta propusa de arhitectul Nicolae Vericeanu.

    Ca vechi iesean, urmaresc cu interes soarta monumentelor Iasului si ma bucur ori de cite ori edilii tirgului nostru initiaza actiuni menite sa repare greselile (uneori chiar crimele...) vremurilor de trista amintire de dinainte de decembrie 1989. Am scris cu entuziasm despre initiativa Primariei Iasi de refacere a Monumentului Unirii din 1918, daruit Iasului de printesa Olga Sturza in 1927, distrus in 1947 si refacut in 1999 de sculptorul Constantin Crenganis. Am participat in ziua de 30 noiembrie 2000 la resfintirea Monumentului Eroilor din Bucium, refacut tot prin grija Primariei Iasi. Am pledat ani de-a rindul pentru aducerea in Copou a bustului lui G. Topirceanu (fusese aici un bust al poetului din anul mortii sale, 1937...), realizat de Ion Vlad si amplasat fara nici o justificare in actuala strada Octav Botez, si am avut satisfactia sa-l vad repus in aleea unde este si bustul lui Delavrancea. Am povestit trista istorie a statuii din 1942 (initiativa ministrului Ion Petrovici) a lui Titu Maiorescu (sculptor - Constantin Baraschi), distrusa vandalic in 1950, exprimindu-mi bucuria realizarii unei noi statui a mentorului „Junimii" de catre sculptorul Dumitru Pasima, repusa in parcul din campusul universitar „Titu Maiorescu" si inaugurata in octombrie 2004, la implinirea a 140 de ani de la infiintarea primei Universitati romanesti (Iasi, 26 octombrie 1864).

    Am asistat, in iulie 1995, la inaugurarea statuii lui Stefan cel Mare din fata fostului Regiment 13 Dorobanti (Copou), cu regretul ca opera sculptorului Dan Covataru a fost umilita prin realizarea unui soclu neinspirat... Dar n-am participat la inaugurarea din 23 ianuarie 2002 a ecvestrei Mihai Viteazul (sculptor Ion Buzdugan, decedat in martie 2000), deoarece, ca multi alti ieseni, am considerat ca s-a facut o enorma greseala, un act de incultura, atunci cind s-a decis amplasarea monumentului intr-o zona periferica a Iasului, cu inutila si condamnabila sacrificare a arborilor seculari din aleea Grigore Ghica Voda. Reamintesc cuvintele academicianului Constantin Ciopraga, presedintele Comitetului de initiativa Iasi 400 „Mihai Viteazul" din scrisoarea pe care mi-a trimis-o in anul 2003, cind protestam impotriva acelui amplasament care umileste Iasul si Moldova: „Aveti mare dreptate. Amplasamentul statuii este cu totul necorespunzator. Am fost dezamagit, dar poate ca, in viitor, se va ajunge la o solutie pe masura. Deocamdata, Voievodul este marginalizat".

    Cind va veni, oare, acel viitor? Personal, consider ca anul 2008 ar trebui sa determine noul Consiliul Local sa ia hotarirea - pentru care militez de sapte ani (din 2001) - de a muta ecvestra in zona istorica a Iasului, dupa exemplul oraselor Bucuresti, Ploiesti, Tirgoviste, Craiova, Cluj, Alba Iulia, Oradea, Sfintul Gheorghe. Se cuvine acest act de cultura pentru cinstirea memoriei celui care, aici, in Iasi, la 27 mai 1600, a realizat prima Unire, justificind denumirea de „Orasul celor trei uniri', data Iasului de inaintasii nostri.

    ... Circula o butada: „Viitorul este mai aproape decit ziua de miine...". O fi valabila si in cazul statuii din Iasi a lui Mihai Viteazul?...

    Constantin OSTAP


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri