Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Vedeta in ciorapi de pisla

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Patinajul viteza este un sport la fel de cunoscut la noi precum baseball-ul in Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, pina nu demult, Romania avea o campioana europeana, Mihaela Dascalu, stirnind invidia tarilor cu bani si traditie in aceasta disciplina. Urmasa campioanei se anunta a fi o clujeanca, de 12 ani pe patine, care promite ca va fi prezenta la Jocurile Olimpice de iarna din 2002, de la Salt Lake City. Daniela Oltean are 19 ani si este produsul unei sectii sportive de care nu a auzit aproape nimeni nici macar la Cluj.
    Placerea inaintea banilor
    "Hai, static cu ritmat!", "Usor cu doua brate, gen coordonare!", "A cita-i? A treia? Hai, inca trei! Hop!". Cam asa striga antrenorul Horia Timis pe toata durata de doua ore si ceva a unui antrenament in sala "Gheorghe Sincai". Tehnicianul "Viitorului" pare un om rupt de realitatea cotidiana, in care cistigul de bani intr-un numar cit mai mare domina celelate teluri ale individului. De douazeci si ceva de ani, de cind antreneaza, el spune ca singurii bani pe care i-a adus acasa au fost cei din salarii. "Salariul il duc tot acasa si-l dau nevestei, ca-l administreaza mai bine, insa toti banii din premii ii investesc in patinaj: in materiale sau in cantonamente". N-ai cum sa nu-l crezi, pentru ca toti cei opt sportivi de performanta ai sectiei au aceleasi idei. Cind i-am intrebat daca alearga si pentru bani s-au uitat la mine ca la ultimul prost din lume. "Noi facem sportul asta numai din placere. Nu conteaza banii, ne intereseaza numai lupta cu cronometrul, eventual cu perechea de pe pista", spun ei.
    Patinatorii par a fi singurii sportivi din Cluj care se multumesc cu putinul care li se da. Un putin care inseamna, pentru un patinator - in afara de premiile mititele oferite din saracia clubului- o singura indemnizatie (circa 400.000 de lei) in cele 9 luni scurse din acest an.
    Cu toate acestea, paradoxal, sportivii lui Timis sint printre putinii care se antreneaza si in strainatate. O data pe an, la inceputul iernii, sase patinatori clujeni se deplaseaza la Inzel, in Germania, unde se pregatesc alaturi de elita patinajului european de viteza. "Colaborarea e foarte veche, iar prin anii '60 treaba mergea pe baza de reciprocitate, noi mergeam la ei iarna, nemtii ne intorceau vizita vara urmatoare, la mare. Acum mergem numai noi, dar si asa iesim cu cazarea mai ieftin decit in tara!", spune Timis. Federatia suporta toate cheltuielile pentru Daniela Oltean si pentru antrenorul Timis, acesta fiind si tehnicianul lotului de juniori. Pentru a reusi sa suporte integral toate cheltuielile legate de acest stagiu, ceilalti sportivi isi transforma banii cistigati in tara, din patinaj, in valuta si isi incarca cu mincare din Romania atit cit poate duce masina.
    Spectacolul simulatoarelor
    De patru ani, Daniela Oltean domina competitiile de patinaj viteza in Romania, ultima sa participare la "nationale" soldindu-se cu noua medalii de aur, la junioare si la senioare. In acest an a doborit recordul national de junioare pe 1500 de metri si - desi e inca junioara - a alergat la "europenele" de senioare, iesind a 19-a la 3000 de metri. Pentru Olimpiada de iarna de la Salt Lake City, din 2002, Oltean a indeplinit deja baremul la 3000 de metri si are toate sansele sa repete performanta la 1500 si la 5000 de metri. Pentru fiecare dintre medaliile nationale, ea a primit din partea clubului cam 160.000 de lei. Comparativ, daca Daniela iese intre primele 16 junioare ale Europei la poliatlon, "umfla" 200 de dolari de la federatia internationala de specialitate. Trebuie, insa, repetat ca toate cifrele cu mai multe sau mai putine zerouri in coada, in lei sau in dolari, par indiferente pentru patinatoarea clujeana. Singura sa motivatie ramine lupta cu cronometrul.
    Cind antrenorul Timis mi-a vorbit prima data despre simulatoarele folosite de Daniela la antrenamente, mi-am imaginat niste aparate sofisticate, de genul celor folosite la testele pentru viitorii cosmonauti. Dupa ce am intrat in amanunte si mai ales dupa ce le-am vazut cu ochii mei, am revenit cu gindurile pe pamint. Simulatoarele inseamna, de fapt, niste placi de lungimi diferite, confectionate dintr-un material asemanator meselor din laboratorul de chimie al liceelor, prevazute la fiecare capat cu burete. Dispuse orizontal, acestea incearca sa simuleze gheata concursurilor si - impreuna cu sportivii care, cu ciorapi de pisla petrecuti peste tenisi, nu-si iau ochii din oglinda pentru a executa miscarea corecta - ofera un spectacol unic. Completat de miile de sarituri cu coarda - recordul ii apartine Danielei, 5000 de sarituri intr-un singur antrenament - efectuate de fiecare patinator pe parcursul unei sedinte de pregatire. (Radu BICHIS)

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri