Istoricul zilelor naționale ale României își are începutul în ziua de 10 mai a anului 1866, odată cu urcarea pe tronul Principatelor Unite a domnitorului Carol de Hohenzolern, viitorul rege Carol I al României. În cinstea acestei date unghiulare a istoriei noastre, timp de mai bine de jumătate de veac data de 10 mai a constituit ziua națională a României, cu atât mai mult cu cât, ulterior, aceasta coincidea și cu data proclamării independenței de stat, rostită în Parlamentului României de către domnitorul Carol I, la 10 mai 1877.

 

Una din cele mai spectaculoase și grandioase aniversări dedicate Zilei Naționale a avut loc pe 10 mai 1881 și a fost dedicată proclamării Regatului României, act istoric adoptat de camerele reunite ale Parlamentului în 14/26 martie a aceluiași an. 

 

Prin Legea nr.10 din 31 iulie 1990, promulgată de noul regim politic instaurat la conducerea țării ca urmare a evenimentelor din decembrie 1989 și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua națională a României devine data de 1 Decembrie, moment de sărbătoare pentru fiecare român, pentru fiecare generație, formă de recunoaștere a valorilor și idealurilor naționale, prilej de reamintire a sacrificiilor, a jertfei supreme a multora dintre înaintașii noștri, gesturi eroice săvârșite în numele unității și al neatârnării naționale.

 

Amintind de sublimul act patriotic al Marii Uniri consumat în prima zi de decembrie a anului 1918, ziua națională trebuie evocată și trăită cu emoție, cu reflecție responsabilă, cu mândrie și demnitate de către toți românii, oriunde s-ar afla aceștia, pentru că vorbim despre un moment istoric de referință și un reper pentru devenirea națiunii române.

 

Astăzi, la aproape 100 de ani de la aceste evenimente minunate și la 27 de ani de la înfăptuirea României democratice, ca la o uvertură a Marelui Centenar - ne regăsim în spațiul comun al unei istorii onorante, al unor valori, idealuri și tradiții care ne încadrează în matricea românismului. Suntem datori morali să continuăm modelul trecutului, spre desăvârșirea  idealului național și a obiectivelor prezentului: o bună colaborare cu partenerii noastră externi în cadrul spațiului european comun al Uniunii Europene, parteneriatul cu NATO în vederea asigurării păcii și securității în Balcani, în Europa, în spațiul internațional, în general, păstrarea și permanentizarea valorilor și demersurilor umaniste comune ale Organizației Națiunilor Unite, implementarea politicilor  și  integrarea sustenabilă în spațiul Uniunii Europene, existența unor politici educaționale, legislative, economice care să asigure o viață mai bună cetățenilor români. Sa nu uităm că, indiferent de opinii, discursuri, intenții bune, suntem judecați în final pentru ceea ce construim și lăsăm în urmă, pentru împlinirile concrete, pentru datele istorice și politice ale timpului în care ne încadrăm ființarea. 

 

În sensul evoluțiilor actuale și al preocupărilor prezentului, deputatul ieșean Camelia Gavrilă subliniază faptul că, Programul de guvernare al Partidului Social Democrat, într-o scurtă retrospectivă a anului 2017, a reușit să realizeze creșterea salariilor în sectorul public cu 21,2% prin majorarea fondului de salarii cu 9,9 miliarde de lei, o creștere economică de peste 5,5%, creșterea veniturilor bugetare cu mai mult de 20 de miliarde de lei, de la 187,5 miliarde în ianuarie - octombrie 2016, la 207,5 miliarde în aceeași perioadă a anului curent. În primele zece luni de guvernare au crescut cu 266.471 numărul de contracte de muncă, salariul minim a fost stabilit la 1.450 lei, punctul de pensie a ajuns la 1.000 de lei, iar pensia minimă garantată la 520 de lei.

 

„Astăzi, mai mult ca oricând, România  are nevoie de  unitate națională, de o unitate a ideilor, a demersurilor de politică internă și externă, de abordări transpartinice care pot aduna energiile  partidelor politice în realizarea proiectelor de țară, de o unitate a celor peste 3 milioane de români din diasporă, dar și a celor ce trăiesc în țară. Valorile naționale și modelul trecutului sunt repere care pot asigura coeziunea socială, dincolo de opinii, comentarii, diferențe care ne separă uneori.” a concluzionat deputatul PSD Camelia Gavrilă.