anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

1 Septembrie fără Putin

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Un oficial din ministerul de Externe de la Varşovia nu a ezitat să explice, într-un interviu radiodifuzat, că decizia are legătură cu tendinţa tot mai accentuată a Moscovei de a devia de la spiritul adevărului istoric, în privinţa izbucnirii războiului.

S-au împlinit, la sfârşitul săptămânii trecute, opt decenii de la invadarea Poloniei de către Germania nazistă, începutul unui război ce avea să devină mondial şi să genereze o succesiune de drame fără egal în istoria omenirii. Au fost şase ani care au schimbat lumea şi au influenţat decisiv modul în care ne definim, astăzi, ca fiinţe umane.

În aceste condiţii, acţiunile comemorative organizate la Varşovia în ziua de 1 septembrie, în prezenţa unui grup semnificativ de şefi de state şi guverne, nu aveau cum să treacă neobservate. Momentul culminant, din punct de vedere simbolic, a fost acela în care preşedintele german, Frank-Walter Steinmeier, a cerut iertare Poloniei pentru agresiunea comisă de regimul nazist. Aşa cum era de aşteptat, momentele cu mare încărcătură emoţională au fost completate de oportunităţi pentru dialoguri neoficiale între participanţi. Din această perspectivă, absenţa motivată a preşedintelui Donald Trump - reprezentat la comemorare de vicepreşedintele Mike Pence - a prevenit explicabila deturnare a atenţiei presei înspre "starul" de la Casa Albă.

Gazdele poloneze au procedat corect neformulând o invitaţie pentru preşedintele rus, Vladimir Putin. Un oficial din ministerul de Externe de la Varşovia nu a ezitat să explice, într-un interviu radiodifuzat, că decizia are legătură cu tendinţa tot mai accentuată a Moscovei de a devia de la spiritul adevărului istoric, în privinţa izbucnirii războiului. Gestul Varşoviei merită apreciat: fără a reprezenta o minimalizare a rolului Uniunii Sovietice în înfrângerea Germaniei naziste, ceea ce ar fi absurd, el sancţionează tentativele actualei puteri de la Kremlin de a masca participarea URSS la ceea ce urma să fie o nouă împărţire cinică a Poloniei, în septembrie 1939. De altfel, aşa cum bine ştim, acesta nu avea să fie singurul efect al aşa-numitului "pact Molotov-Ribbentrop".

Actuala elită conducătoare de la Moscova şi-a asumat o bună parte din argumentaţia de pe timpul vechiului regim, în ceea ce priveşte justificarea acordului cu naziştii. Există multe elemente care pot fi susţinute în mod raţional. Probabil că unul dintre cele mai importante este desemnarea explicită a "Estului" ca teren de expansiune şi a bolşevismului ca adversar ireconciliabil, pentru Germania nazistă, ceea ce i-ar fi impus lui Stalin, în vara lui 1939, să câştige timp pentru a-şi consolida apărarea. Dar, desigur, se pune întrebarea de ce nu făcuse mai multe în cei şase ani de când Hitler se afla la putere. Fără a intra pe terenul istoricilor specializaţi, putem presupune că la Kremlin escaladarea tensiunilor din Vestul continentului era văzută de mulţi, prin lentile ideologice, drept preludiul unui conflict între "capitalişti", benefic pentru scopurile de securitate şi de viitoare expansiune ale Uniunii Sovietice. În orice caz, astăzi este clar că teritoriile anexate în baza pactului Molotov-Ribbentrop nu au îmbunătăţit situaţia de securitate a URSS, în perioada septembrie 1939 - iunie 1941; din contra, se poate argumenta că de fapt au înrăutăţit-o.

La fel, Moscova poate astăzi susţine, în mod raţional, că URSS a fost lăsată descoperită de eşecul Marii Britanii şi Franţei de a bloca, prin mecanismele Ligii Naţiunilor sau prin alianţe continentale, expansiunea germană. Într-adevăr, acest eşec are în primul rând cauze interne, legate de incapacitatea sau lipsa de voinţă a guvernelor respective de a impune propriilor societăţi costurile unor politici de reînarmare, în contextul economic şi politic dificil de după Marea Criză. Dar Uniunea Sovietică nu a fost în niciun caz o victimă nevinovată a eşecului anglo-francez: are propria responsabilitate, alături de cele ale garanţilor ordinii de la Versailles (inclusiv cel absent, SUA), pentru eşecul creării unui astfel de sistem. Iar postura pe care a adoptat-o după pactul Molotov-Ribbentrop, aceea de "stat-şacal" (atacă ţări mai mici, cu permisiunea "prădătorului" mai puternic, Germania) nu putea fi un răspuns adecvat la ameninţarea viitoare reprezentată de respectivul prădător.

La 1 septembrie 1939, URSS se afla în înţelegere cu Germania nazistă şi se pregătea, la rândul ei, să atace Polonia şi să treacă la comunizarea unei părţi din ea - masacrul din pădurea Katyn este unul dintre episoadele care ne arată ce presupunea acest proces. Este cât se poate de justificată decizia autorităţilor poloneze de a nu invita la Varşovia, la 1 septembrie 2019, un şef de stat sub al cărui patronaj se rescrie trecutul, în aşa fel încât Moscova să aibă întotdeauna dreptate. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

Cosmin PAȘCA

Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

Singurul scenariu de neconceput în prezent pentru liderii PNL este atragerea tandemului Cioloş-Barna la guvernare. În ciuda multor compromisuri făcute de Alianţă, USR-PLUS rămâne structura politică cel mai greu de strunit de liberali, cu care se poate ajunge cel mai greu la un compromis, poate şi pentru că are obiceiul (încă) să cânte pe mai multe voci.

Filmuletul zilei

opinii

Interogaţii

Codrin Liviu CUȚITARU

Interogaţii

Norişor era supus unor interogatorii obositoare, tulburătoare, chinuitoare. De exemplu, în momentul achiziţionării unui set de cămăşi, consiliera sa pe probleme de îmbrăcăminte l-a analizat astfel: „Mai întâi, domnule profesor, trebuie să definim câteva coordonate precise, indispensabile actului comercial, dar indestructibil conectate la cel ambiental: de ce, cine, unde, cum şi, mai ales, când?”

Efectul F

Nicolae TURTUREANU

Efectul F

...astfel mi-am intitulat textul publicat, în urmă cu aproape două decenii, în această pagină, text inserat mai apoi în volumul de publicistică „Mătrăguna dulce” (2001). Era, din partea-mi, o încercare de portret a lui Florin Faifer, pornind de la o tocmai apărută carte a sa, „Efectul de prismă”, dar şi a altora, sub... efectul cărora mă aflam. 

Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

Alin ANDRIEȘ

Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

Retrospectiv privind, gestionarea problemelor economice şi a celor de sănătate publică a fost mai uşor de gestionat în perioada stării de urgenţă decât este în perioada de relaxare. Restricţiile impuse la nivel naţional, dar şi internaţional, au determinat un şoc la nivelul ofertei agregate, producţia de bunuri şi servicii a fost oprită sau redusă semnificativ. 

pulspulspuls

Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

După eşuatul şi ridicolul miting pro-Dragnea de la Iaşi, de anul trecut, multă lume se tot întreba cum de nu a sărit din schemă încă, până la ora asta, organizatorul acestuia, Electricianul şăf de la partidoi, seralistul sforar şi omul cu bănuţul. 

Caricatura zilei

Pe roți

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.