10 lecţii despre lumea postpandemică, de Fareed Zakaria
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
Oala cu Gust
anunturi

10 lecţii despre lumea postpandemică, de Fareed Zakaria

GALERIE
Iftimoaei Ciprian_Foto
  • Iftimoaei Ciprian_Foto
- +

Pentru cei care trec pragul librăriilor, Fareed Zakaria este cunoscut publicului cititor din România prin lucrările „Viitorul Libertăţii. Democraţia neliberală în Statele Unite ale Americii şi în lume”, „Lumea postamericană”, „10 lecţii pentru o lume postpandemică”, apărute în traducere la Editura Polirom. Pentru această săptămână am ales să scriu despre „lumea postpandemică” a lui Zakaria deoarece este o carte emblematică pentru un curent de gândire care a căpătat o consistenţă redutabilă în relaţiile internaţionale, cu o opţiune fermă pentru abordarea globalistă şi regândirea suveranităţii naţionale în confruntarea cu probleme ca terorismul, migraţia, pandemiile, privilegierea instituţiilor internaţionale în rezolvarea problemelor globale, degajarea unei simpatii faţă de birocraţia europeană şi faţă de experţii/ consilierii ştiinţifici şi, pe alocuri, chiar pentru autoritarismul şi centralismul practicat de China în soluţionarea efectelor pandemiei de COVID-19.

Pentru cei mai mulţi, numele Fareed Rafiq Zakaria este asociat cu CNN, canal de ştiri cu impact global, fondat de miliardarul Ted Turner la începutul anilor 80, apropiat ideologic mai degrabă de administraţiile democrate de la Casa Albă. Jurnalistul american de origine indiană a făcut studii de politologie la Yale University, urmate de un masterat şi doctorat la Harvard University unde a studiat cu celebrii politologi Samuel P. Huntington, Stanley Hoffmann şi Robert Keohane. F. Zakaria a fost analist politic la ABC News, Newsweek, editorialist la Time, editor la Foreign Affaires, Washington Post, colaborator la The Atlantic.

La CNN susţine emisiunea săptămânală Fareed Zakaria GPS, unde de-a lungul timpului a avut ca invitaţi influenceri din lumea politicii şi afacerilor, precum Tony Blair, Henry Kissinger, Condoleezza Rice, Barak Obama, Bill Gates, George Soros, Zbigniew Brzezinski, Paul Krugman, Jeffrey Sachs, Richard Haass, Joseph Stiglitz, Thomas Friedman, Nouriel Roubini, Josph S. Nye, ca să menţionăm doar câteva nume ale căror notorietate a făcut demult înconjurul lumii. Din punct de vedere politico-ideologic, Zakaria se autodefineşte ca fiind „de centru”, susţinător al lui Barak Obama în campania prezidenţială din 2008, considerat de unii „liberal moderat”, în timp ce alţii îl plasează în zona „radical centristă”.

Pentru cei care trec pragul librăriilor, Fareed Zakaria este cunoscut publicului cititor din România prin lucrările „Viitorul Libertăţii. Democraţia neliberală în Statele Unite ale Americii şi în lume”, „Lumea postamericană”, „10 lecţii pentru o lume postpandemică”, apărute în traducere la Editura Polirom. Pentru această săptămână am ales să scriu despre „lumea postpandemică” a lui Zakaria deoarece este o carte emblematică pentru un curent de gândire care a căpătat o consistenţă redutabilă în relaţiile internaţionale, cu o opţiune fermă pentru abordarea globalistă şi regândirea suveranităţii naţionale în confruntarea cu probleme ca terorismul, migraţia, pandemiile, privilegierea instituţiilor internaţionale în rezolvarea problemelor globale, degajarea unei simpatii faţă de birocraţia europeană şi faţă de experţii/ consilierii ştiinţifici şi, pe alocuri, chiar pentru autoritarismul şi centralismul practicat de China în soluţionarea efectelor pandemiei de COVID-19.

Lumea postpandemică este o lume „mereu în priză”, caracterizată printr-un ritm accelerat de dezvoltare a ştiinţei şi tehnologiei, cu o populaţie care creşte continuu şi care consumă din ce în ce mai multă energie, generând deşeuri şi emisii de gaze cu efect de seră. Lumea lui Zakaria este lumea cu problemele descrise şi în Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, document adoptat de Adunarea Generală a ONU pe 25 septembrie 2015. Analistul american este preocupat de degradarea ecosistemelor şi a biodiversităţii, de faptul că un milion de specii de plante şi animale sunt pe cale de dispariţie, de încălzirea globală şi schimbările climatice, de consecinţele consumului de carne de vită asupra mediului ambiant, de pandemia de COVID-19 care „poate fi văzută ca o răzbunare a naturii”. Prima lecţie este că nu poţi să rezolvi probleme globale, gândind/ acţionând local. Nu poţi lupta cu o pandemie cu măsuri locale (naţionale).

Pentru a exemplifica ineficienţa cu care anumite guverne au acţionat împotriva COVID-19, Zakaria aduce în atenţie modul în care administraţia Trump s-a raportat la această problemă globală: „Nu a fost niciodată în stare să coordoneze acţiunile agenţiilor federale între ele şi cu cele 50 de state. Însă inepţia Casei Albe nu explică întreaga situaţie. Guvernul a făcut o serie de paşi greşiţi. (...) Iniţial, eşecurile Americii au fost comparate cu succesele Chinei, încadrate într-un discurs mai amplu despre declinul democraţiei şi apariţia modelului chinez de capitalism de stat” şi diatribele la adresa fostei administraţii republicane continuă.

A doua lecţie este despre cum trebuie să construieşti o birocraţie mai bună, după atacurile repetate ale „dreptei” la adresa bunei guvernări, dar şi ale „politicienilor de stânga” care au adăugat „straturi peste straturi de birocraţie şi reglementări”. În opinia lui Zakaria, dreapta americană a amputat statul prin tăierea de fonduri, în timp ce stânga a făcut exces de reglementare. În opinia sa, America a devenit o „combinaţie accidentală” de economie avansată şi politică disfuncţională.

În cea de-a treia lecţie despre lumea postpandemică, Fareed Zakaria ne avertizează că „pieţele nu sunt de ajuns” şi că, în contextul pandemiei de COVID-19, avem nevoie de un alt contract social, de o regândire a libertăţii individuale în raport cu nevoia crescândă de securitate colectivă. Şocurile anterioare în sistemul internaţional nu au dus decât la cosmetizări ale politicii, fără o schimbare de ansamblu (radicală). Pandemia generată de noul coronavirus a izbucnit în contextul în care lumea abia îşi revenea după două crize globale: criza asiatică de la sfârşitul anilor 90 şi criza economică din perioada 2009-2012. Astfel, susţine analistul american, s-a demonstrat că pieţele nu au capacitatea de a se autoregla fără un intervenţionism din partea actorilor globali. Din analiza sa transpare simpatia pentru centralism şi planificare în elaborarea politicilor publice, pentru economia socială de piaţă funcţională în ţările nordice din Europa. Inspirându-se din aceste modele de guvernare, cetăţenii, înarmaţi cu competenţe digitale şi „plase de siguranţă” se vor putea confrunta mult mai eficient cu mediul concurenţei globale.

Pandemia de COVID-19 demonstrează că lumea ar trebui să asculte de experţi (oamenii de ştiinţă) - şi experţii ar trebui să-i asculte pe oameni, iată cea de-a patra lecţie a lui F. Zakaria. Cu alte cuvinte, jurnalistul pledează pentru o lume în care puterea este a elitelor tehnocratice („noua clasă conducătoare”) care reunesc cei mai buni oameni de ştiinţă, oameni selectaţi pe baza meritului personal şi a rezultatelor obţinute. Într-o lume din ce în ce mai complexă - susţine Zakaria - vom avea nevoie de experţi în ştiinţa guvernării a căror cunoaştere este sursa legitimităţii puterii lor: „Alternativa este de neconceput în epoca modernă: guvernarea bazată pe tupeu şi celebrarea ignoranţei”.

Lumea postpandemică este o lume a tranziţiei de la economia materială la economia digitală. În timpul pandemiei de COVID-19, am descoperit avantajele utilizării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, de la rezolvarea sarcinilor de serviciu şi până la problemele personale. Noul coronavirus a apărut în contextul în care lumea întreagă era conectată la Internet şi a schimbat radical atitudinea oamenilor faţă de instrumentele digitale. Cu toate că ştiinţa şi tehnologia vor îmbunătăţi calitatea vieţii, autorul nu-şi ascunde îngrijorarea pentru evoluţia pieţei muncii în condiţiile avansului Inteligenţei Artificiale, roboţilor, Big Data, algoritmilor, maşinilor inteligente.

În celelalte lecţii despre lumea postpandemică, Fareed Zakaria invită la reflecţii privind viitorul „oraşelor postpandemice”, la modul în care trebuie să combatem inegalităţile, la aprofundarea procesului de globalizare („pentru totdeauna”), la acomodarea exigenţelor unei lumi care devine bipolară (SUA vs. China), la reconstrucţia ordinii internaţionale. Lumea postpandemică este o lume globalizată, digitalizată, cu mai puţină libertate, dar cu mai multă securitate, este lumea experţilor, a bunei guvernări. Vom trăi şi vom vedea...

Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Aukus-ul şi starea relaţiilor transatlantice

Alexandru LĂZESCU

Aukus-ul şi starea relaţiilor transatlantice

Ambiţiile Franţei de a determina decuplarea UE de Statele Unite, în baza conceptului „autonomie strategică”, şi de adoptare a unei poziţii neutre în competiţia geopolitică dintre America şi China, în coroborare cu focalizarea Washingtonului pe zona Indo-Pacifică, riscă să divizeze serios Europa şi să fractureze grav relaţia transatlantică.

Filmuletul zilei

opinii

Un geniu

Nichita DANILOV

Un geniu

Aici ar trebui să depună jurământul atât preşedintele, cât şi tot guvernul României, a spus el. Da, aici, în fosta închisoare de la Sighet, unde se mai aud scâncetele şi urletele foştilor deţinuţi politici care au fost supuşi la privaţiuni şi chinuri inimaginabile, tocmai ca să avem acum o temelie pentru a ne clădi noua democraţie şi noua societate...

Practicile mele agricole

Michael ASTNER

Practicile mele agricole

Zilele trecute, pe când culegeam strugurii reci de la ploaie şi burniţă ba din vârf de vişin (unde s-a căţărat fraga neagră), ba din corzile tăiate cu crăci de vişin cu tot, deci la sol, mi-am adus aminte de copilărie, când, cam tot în perioada asta, eram duşi, după doar două săptămâni de şcoală, la practică agricolă.

Etimologicale pescăreşti (VIII)

Eugen MUNTEANU

Etimologicale pescăreşti (VIII)

A venit acum momentul ca să dedic câteva paragrafe admirabilei lotci lipoveneşti, indisolubil legată în memoria mea afectivă de explorarea apelor Dunării, pentru pescuit sau în alte scopuri.

pulspulspuls

Iacătă şi legăturile senatoarei de Iaşi! Nu, nu cu Biserica, ci cu altcineva

Iacătă şi legăturile senatoarei de Iaşi! Nu, nu cu Biserica, ci cu altcineva

Pentru că tot a făcut Şoşoaca cinste târgului care a ales-o anul trecut senatoare, venind la hramul Sfintei şi făcând şi olecuţă de circ, am zic că nu ar strica să vă prezentăm o fotografie mai de arhivă, din colecţia rară, că ar fi multe de comentat şi, mai ales, de băgat la cap dacă vrem să ştim de unde şi de către cine ne-a fost paraşutată pe listeaceastă revelaţie politică. 

Caricatura zilei

Sochoauxă

Editia PDF

Bancul zilei

Cercetatorii ardeleni au descoperit ca oricâta mâncare le-ai da musafirilor, tot se îmbata.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Ar trebui închise școlile dacă se trece de 6 la mie?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.