10 mistere încă nedescifrate ale dinozaurilor
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

10 mistere încă nedescifrate ale dinozaurilor

GALERIE
dinozauri,mister
  • dinozauri,mister
- +

În ciuda marelui volum de cercetări asupra dinozaurilor şi a epocii lor, suntem încă foarte departe de a fi aflat totul despre aceste creaturi. Iată zece “necunoscute” care continuă să îi nedumerească pe specialişti.

1. Care a fost primul dinozaur?

Cum dovezile fosile găsite până acum dezvăluie doar momente din istoria evoluţiei acestor creaturi, nu întreaga lor poveste, paleontologii încă nu ştiu care ar fi fost primul animal cu care începe spiţa dinozaurilor. Până acum, datele fosile arată că dinozaurii ar fi apărut acum aproximativ 245 de milioane de ani, candidatul cel mai promiţător la titlul de “primul dinozaur” fiind un animal de mărimea unui câine, denumit de specialişti Nyasasaurus. Dar descoperiri viitoare ar putea modifica acest tablou.

 2. Dinozaurii erau animale “cu sânge cald” sau “cu sânge rece”?


În ciuda multor decenii de cercetări, fiziologia dinozaurilor rămâne, în mare măsură, un mister. Cele mai recente studii indică faptul că aceste animale erau mezoterme, având o fiziologie intermediară între cea a animalelor “cu sânge cald” (cum sunt păsările şi mamiferele de azi) şi cea animalelor zise “cu sânge rece”, precum amfibienii şi reptilele.

 3. Care a fost cel mai mare dinozaur?

E greu de spus, deoarece dovezile fosile pot crea confuzii. Sauropodele titanice au evoluat de mai  multe ori în cursul istoriei dinozaurilor, aşa că există mai mulţi candidaţi, din locuri diferite şi din perioade diferite. Marii dinozari sunt adesea cunoscuţi din fragmente de schelete, aşa că paleontologii extrapolează informaţiile privind mărimea pe baza estimărilor realizate la rude mai mici ale uriaşilor. Iar noile descoperiri pot modifica aceste “clasificări”. Cei mai mari dinozauri cunoscuţi până acum - Supersaurus, Diplodocus, Argentinosaurus, Futalognkosaurus – aveau peste 30 metri lungime.

 4. Cum se reproduceau dinozaurii?


Ceea ce se ştie e că se înmulţeau prin ouă. Dar nu se cunoaşte felul în care se alcătuiau cuplurile; nu se cunoaşte nici măcar anatomia aparatului reproductiv, deoarece aceste părţi ale corpului, alcătuite din ţesuturi moi, nu s-au păstrat. Probabil, dinozaurii aveau o cloacă – o cavitate unde se deschideau intestinul, căile urinare şi cele genitale – aşa cum au reptilele şi păsările de azi. Se poate presupune că masculii ar fi avut un organ intromitent  (cum există şi la unel păsări de azi, de pildă la raţe şi struţi) echivalent cu un penis. Dar nu se ştie cu precizie.

 5. La ce foloseau ciudatele formaţiuni de pe capul dinozaurilor?

Multe specii aveau capul împodobit cu coarne, ţepi, plăci, creste şi alte formaţiuni bizare.
Iniţial considerate ca având rol în apărare sau în reglarea temperaturii, aceste “ornamente” sunt azi socotite de unii specialişti drept structuri cu rol social (semnalizarea apartenenţei la o anumită specie) sau în reproducere -  impresionarea potenţialilor parteneri de împerechere. Dar acestea sunt doar ipoteze.

 6. Dinozaurii vânau în grup?

Deşi în filmele fantastice cu dinozauri, speciile carnivore sunt adesea înf[ţişate ca vânând în “haită”, de fapt nu se ştie dacă prădătorii aveau capacitatea de a-şi coordona acţiunile pentru a urmări şi ataca prada în grup.

 7. Ce dinozauri erau activi noaptea?

Un studiu recent sugerează că nişte formaţiuni osoase din ochii dinozaurilor – numite inele sclerotice – ar oferi informaţii despre structura ochiului şi a pupilei şi că, pe baza acestor informaţii, se poate deduce că unii prădători mai mici, precum Juravenator şi Velociraptor, ar fi fost activi noaptea. Dar alţi cercetători resping concluziile acestui studiu, aşa că nu ştim dacă existau dinozauri nocturni şi care erau aceia.

 8. Cum au învăţat dinozaurii să zboare?


Că au învăţat să zboare, e clar; păsările de azi sunt urmaşele lor. Dar cum au dobândit dinozaurii, în cursul evoluţiei, această uimitoare capacitate? Există mai multe ipoteze, fiecare cu punctele ei tari şi cu părţile ei slabe, dar studiul aerodinamicii zborului la creaturi dispărute, de la care ne-au rămas doar fosile, este dificil, aşa că dezbaterile continuă.

 9. Ce dinozauri erau “blănoşi”?


Studii recente arată că penele erau prezente la mult mai multe specii de dinozauri decât se crezuse iniţial, ba chiar sugerează că majoritatea dinozaurilor aveau pene. La multe specii se poate să fi fost vorba despre pene filamentoase, foarte subţiri, dese, ansamblul lor având aspectul unei blăni (ca la păsările kiwi de azi). Dar nu se ştie dacă acest “puf” era o trăsătură prezentă la strămoşul comun al tuturor grupurilor de dinozauri sau dacă a apărut mai târziu, în repetate rânduri.

10. De ce au pierit atât de multe specii de dinozauri?

Dinozaurii avieni încă mai trăiesc – sub forma celor aproximativ 10.000 de specii de păsări – dar toate celelalte rude ale lor au pierit acum 66 de milioane de ani, într-o catastrofă geologică la scară planetară. Deşi se ştie că în acea perioadă au avut loc fenomene vulcanice violente şi, pe deasupra, şi o ciocnire cu un asteroid – sau chiar doi, după unele ipoteze – mai sunt încă multe de aflat despre felul în care s-au desfăşurat evenimentele care au dus la dispariţia dinozaurilor de pe Pământ.

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Dicţionar politic 2021 (II)

Cătălin ONOFREI

Dicţionar politic 2021 (II)

Cuvântul specific anului 2021 este „trădare”. Dacă ar fi să-l personalizez, mi-aş imagina un păpuşoi uriaş, blond, cam stricat, ce repetă sacadat, ori de câte ori îl scapi cu fundul în sus, pe-se-de, pe-se-de, pe-se-de…

Filmuletul zilei

opinii

Paradoxul australian

Briscan ZARA

Paradoxul australian

Nu zic să accepţi pe oricine îţi bate în poartă, mai ales acum că stai într-un cartier select, curat, pretenţios, ai iarba tunsă la milimetru, în casă miroase a levănţică şi nu găseşti fir de praf nicăieri, dar trebuie totuşi trasată o linie între democraţie reală şi abuz democratic, cu damf de tiranie.

Echilibristică pe grămăjoara de monede

Cristina DANILOV

Echilibristică pe grămăjoara de monede

Banii - investiţii şi decizii de afaceri - sunt de obicei legaţi de domeniul matematicii, finanţelor şi statisticii, datele indică de fiecare dată când guvernele lumii se apleacă asupra lor unde ar trebui să dirijeze resursele financiare pentru ca întreaga societate să atingă un anumit nivel de prosperitate. Dar, în familie, lucrurile stau puţin altfel, oamenii nu iau decizii financiare doar pe foaie de calcul. Le iau după cină, uneori la un pahar de vin sau după ce au terminat treburile casnice, ţinând cont de priorităţi, intenţii, dorinţe, de istoria personală, de propria lor viziune asupra viitorului, de egoul lor, în fine, de marketingul, de promoţiile şi stimulentele salariale.

Mic tratat despre proasta guvernare (I)

Mihai DORIN

Mic tratat despre proasta guvernare (I)

La doi ani de la debutul pandemiei, în România putem face un succint bilanţ. Aceasta a prilejuit developarea realităţilor social-politice, instituţionale şi a mentalităţilor specifice unei societăţi întârziate. Metoda comparativă înlesneşte clarificarea diferenţelor de abordare a crizelor între societăţile incluzive şi cele extractive. Fără a intra în detalii, precizăm că societăţile incluzive sunt cele care edifică instituţii creative, dinamice, democratice şi predictibile, iar cele extractive sunt rezultatul selecţiei nedemocratice, prin intermediul unor soluţii opace, din interiorul cercurilor vicioase ale puterii.

pulspulspuls

Cine este ieşeanca ce va lua locul ocupat cândva de madam Beatrix? E de bine!

Cine este ieşeanca ce va lua locul ocupat cândva de madam Beatrix? E de bine!

Pentru că auzim că multă şi zbuciumată curiozitate a mai trezit zilele trecute pontul nostru legat de faptul că viitoarea şefă a Operei ieşene, în locul amicului lui Chirică, ar urma să fie o madamă de bine din târg apropiată de partidoi, iacătă că pe azi avem ceva date mai concrete, în afară de genul viitoarei şefe, adicătelea cel femeiesc, despre care vedem că a creat atâta vâlvă. 

Caricatura zilei

Pantaloni

Editia PDF

Bancul zilei

Doi tipi, amândoi casatoriti, stau de vorba: – Nu stiu ce sa ma mai fac! De câte ori vin acasa, dupa ce am ba (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.

    X