12 muncitori transformați în sclavi. Autoritățile statului au făcut praf un dosar penal de o gravitate strigătoare la cer
Nimeni nu va plăti în fața legii după ce 12 muncitori români au fost transformați în sclavi în Germania. După aproape 8 ani de proces, prescripția răspunderii penale l-a salvat pe unul dintre cei doi inculpați din dosarul de trafic de persoane instrumentat de DIICOT. Al doilea a fost achitat, considerându-se că rolul său în „afacere” a fost prea puțin important. Victimele vor primi doar despăgubiri, nici acelea prea consistente.
Comision de 250 de euro ca să fii exploatat
Frații Gheorghe și Ioan Feher au fost acuzați că în perioada mai 2013 – aprilie 2014 au recrutat și exploatat 12 conaționali cărora le promiseseră locuri de muncă în Germania, în domeniul construcțiilor. Frații Feher lucrau deja în Germania și își înființaseră firme de plasare a forței de muncă. Cei interesați plăteau o taxă de înscriere de 250 de euro și achitau transportul până în Germania. Ar fi urmat să lucreze în demolări sau ca zidari-tencuitori timp de 8-10 ore zilnic, contra unui salariu de 1.200 euro net. Din acesta se scădeau 120 de euro pentru cazare, diferența reprezentând câștigul muncitorului.
Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
În fapt, după cum au stabilit anchetatorii germani și cei români, muncitorii locuiau în condiții improprii, în clădiri dezafectate. Dormeau pe saltele în camere cu pereții crăpați, nu dispuneau de apă caldă și nici măcar de curent electric. Lucrau până la 17 ore pe zi, primind săptămânal doar sume mici, cuprinse între 5-10 euro și 50 de euro, pentru mâncare. Fără să cunoască limba germană sau legislația țării, fără bani pentru a se întoarce acasă, amenințați constant sau chiar agresați, muncitorii erau practic transformați în sclavi. Muncitorii lucrau practic pentru frații Feher, aceștia obținând lucrări de la contractori germani.
Program „de domnişoară”
Unul dintre cei 12 muncitori a murit încă înainte să ajungă dosarul în instanță în 2017. În fața Tribunalului, procesul a durat cinci ani, apărarea a încercat să demonstreze că cei doi frați erau simpli intermediari de forță de muncă. Judecătorii i-au găsit însă vinovați, Gheorghe Feher fiind condamnat la 7 ani de închisoare, iar fratele său, la 3 ani de închisoare, dar cu suspendarea executării pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani.
Sentința a fost contestată de cei doi inculpați, aceștia susținându-și nevinovăția. Apărarea a afirmat că muncitorii erau liberi să plece, unii de altfel părăsind șantierul, găsindu-și locuri de muncă în altă parte. Departe de a fi fost exploatați, muncitorii chiar o duceau bine în Germania.
„Există declaraţii ale persoanelor vătămate şi ale martorilor prin care aceştia au susţinut că muncitorii consumau alcool, erau dezordonaţi şi gălăgioşi şi aveau program «de domnişoară», uşor”, a susținut apărarea.
Interceptările nu au mai fost luate în calcul
O bună parte din probatoriul întocmit de procurori s-a evaporat în fața Curții de Apel. La baza rechizitoriului stăteau 35 de interceptări telefonice întocmite de Direcția Generală de Protecție Internă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Or, această structură avea în atribuții activități de informații, contrainformații și securitate în vederea asigurării ordinii publice sau combaterii amenințărilor la adresa securității naționale, nu și atribuții de cercetare penală.
Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
DGPI putea să acorde sprijin tehnic anchetatorilor, dar nu și să realizeze efectiv interceptările. Ca urmare, interceptările au fost eliminate din probatoriu, rechizitoriul urmând să se bazeze doar pe declarațiile martorilor.
Chiar și numai acestea au fost considerate ca suficiente de către judecători pentru a putea caracteriza acțiunile lui Gheorghe Feher ca reprezentând trafic de persoane.
Cum a lucrat Curtea Constituțională în favoarea inculpaților
Programul impus lucrătorilor, sumele derizorii cu care aceștia erau plătiți, condițiile de lucru și de trai reprezentau fără îndoială trăsături ale exploatării. Doar că Feher nu mai putea fi condamnat. Termenul de prescripție a răspunderii penale, înjumătățit în urma unei decizii a Curții Constituționale, se împlinise pe 22 aprilie 2022, cu cinci zile înainte chiar ca apelul să fie înregistrat pe rolul instanței ieșene. Ca urmare, Curtea de Apel a dispus încetarea procesului penal îndreptat împotriva lui Gheorghe Feher.
În privința fratelui său, magistrații Curții de Apel au privit lucrurile altfel decât Tribunalul. Astfel, Ioan Feher locuia în aceeași clădire cu muncitorii, chiar dacă în condiții mai bune. Singurul său rol era de a-i transporta cu mașina la șantier, muncitorii privindu-l ca pe un simplu șofer. Nu se ocupa de contractarea lucrărilor, de supravegherea muncitorilor la locul de muncă sau de plata lor, aceste lucruri fiind făcute de Gheorghe Feher. Ca urmare, Ioan Feher a fost achitat.
- Citește și: 11 ieşeni care au fost sclavi în Germania aşteaptă de 8 ani pedepsirea traficanţilor de carne vie
Ca urmare a deciziei Curții de Apel, și despăgubirile stabilite în favoarea muncitorilor au fost reduse. Tribunalul stabilise un total al daunelor de aproximativ 30.000 de euro. Ca urmare a achitării lui Ioan Feher, Curtea de Apel a redus corespunzător daunele, stabilind în sarcina lui Gheorghe Feher plata unor despăgubiri totale de 21.400 euro.
Publicitate și alte recomandări video