14.000 de buletine de vot trec Prutul, spre Iași. Basarabenii din județ, chemați duminică la urne. Ce spun cei stabiliți aici?

„Diaspora, ești uimitoare!” – acesta a fost mesajul transmis de Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, după câștigarea alegerilor prezidențiale din noiembrie anul trecut. Votul pro-rus din țară a fost atunci contrabalansat de voturile diasporei moldovenești care s-a dovedit a fi pro-europeană și pro-occidentală. Ca și în 2024, la alegerile parlamentare de duminică diaspora e așteptată să echilibreze ceea ce partidele pro-ruse încearcă să destabilizeze. Iar o parte a acestei diaspore, aflată la Iași, se pregătește de asemenea, să meargă la vot.

„Sper că cetățenii moldoveni din Iași vor veni în număr cât mai mare la vot”, ne-a spus Ion Coșer, consulul general al Republicii Moldova la Iași. Potrivit lui, 14.000 de buletine de vot vor ajunge în cele trei secții electorale care vor fi deschise la Iași pentru scrutinul parlamentarelor din Republica Moldova din această duminică.

„Fiecare vot construiește viitorul Republicii Moldova”, le reamintește cetățenilor cu drept de votul Consulatul General al Republicii Moldova la Iași.

În Iași, vor fi organizate secții de vot în trei puncte din oraș:

1. Strada Vasile Conta nr. 30 (Casa Studenților)
2. Bulevardul Profesor Dimitrie Mangeron 73 (Facultatea de Inginerie Chimică și Protecția Mediului „Cristofor Simionescu”)
3. Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt 64 (Școala Primară „Gheorghe Asachi” Iași)

„Reamintim cetățenilor noștri că pot vota la orice secție de votare, prezentînd unul dintre următoarele acte: Cartea de identitate sau buletinul de identitate al cetățeanului Republicii Moldova (valabil); Cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate provizoriu (valabil) sau pașaportul cetățeanului Republicii Moldova (inclusiv expirat)”.

„Harta” tuturor secțiilor de votare din România

În România, în afară de Iași, secții de vot vor mai fi deschise în București, Bacău, Baia-Mare, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Galați, Oradea, Sibiu, Timișoara, Târgu-Mureș, Suceava și Brașov (vezi infografic cu adresele secțiilor de votare).

Sursă foto: Consulatul General al Republicii Moldova la Iași

„Ați oferit o lecție de democrație. Ați salvat Moldova. Am dovedit că uniți reușim să îi învingem pe cei care voiau să ne îngenuncheze. În sufletele voastre purtați dragostea de țară”, le-a mai transmis Maia Sandu reprezentanților diasporei în noiembrie 2024.

Printre ei se află și moldovenii din Iași. Ziarul de Iași a stat de vorbă cu doi dintre aceștia și ambii s-au arătat sceptici în ce privește un rezultat pro-european la votarea care se va realiza în granițele teritoriale ale Republicii Moldova. Din nou, spun ei, disapora va trebui să meargă în număr mare la vot, așa cum a făcut-o și la ultimele alegeri.

Opinia unui IT-ist basarabean din Iași

Concret, potrivit datelor furnizate de consulul Ion Coșer, 31.513 voturi au fost exprimate de moldovenii din România la prezidențialele din 2024, Iașul fiind al doilea oraș cu cele mai  multe voturi (5.466, adică 17% din total), după București. Împreună, capitala României și capitala Regiunii Nord-Est au furnizat atunci 51% din totalul de voturi.

Ilie Dabija (38 ani), unul dintre IT-iștii din Iași, a votat în trecut și în SUA, și în Irlanda – acolo unde a locuit pentru o perioadă. A emigrat din Republica Moldova când avea 8 ani, împreună cu familia, dar nu se simte dezrădăcinat și în exprimă votul pentru Moldova oriunde s-ar afla.

„În Dublin am participat și la organizarea alegerilor. Am stat șase ani acolo, e o comunitate veche și mare de moldoveni, cred că sunt peste 20.000. În Iași comunitatea e mai mică, în jur de zece mii de persoane, iar cea mai mare parte sunt studenți sau tineri profesioniști care lucrează aici. Dintre cei pe care i-am văzut la vot anul trecut, cred că 75-80% aveau în jur de 35-40 de ani, ei sunt cei care votează”.

Interesul pentru vot e mare în rândul cetățenilor moldoveni din Iași, mai spune Ilie Dabija. „Anul trecut, la Casa Studenților, coada se întindea de la colțul clădirii și urca până la etaj unde erau secțiile de votare”.

„Putin, dacă te uiți la el, parcă e totuși un om care face ceva”

Printre votanți s-a aflat și Cristina Sârgie, fost jurnalist de la Chișinău, dar care în prezent locuiește în Iași. „Opțiunea mea electorală este clară. Însă am stat de vorbă ieri cu o fostă colegă din presă și îmi spunea că a mers undeva la țară și a stat de vorbă cu o bunică. Bătrâna îi spunea că Putin, dacă te uiți la el, parcă e totuși un om care face ceva”. Pe de o parte, moldovenii vorbesc despre campaniile agresive de dezinformare desfășurate de Federația Rusă și de partidele pro-ruse în Republica Moldova.

Unul dintre exemple poate fi avertizarea lansată ieri (miercuri, 24 septembrie) de către Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei. „Să ne așteptăm la necazuri”, a spus Zaharova, care pretinde că locuitorii Republicii Moldova vor pierde controlul asupra propriilor vieți dacă nu vor reuși să-și ridice nivelul de imunitate socială împotriva planurilor președintei Maia Sandu, care visează la o „românizare” totală a țării.
Acest scrutin „nu este o luptă electorală obișnuită. Este un asediu asupra țării noastre„, a spus, la rândul său, prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, într-o conferință de presă susținută cu privire la pregătirea statului Republica Moldova pentru imixtiunile Rusiei în timpul alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025.

„Republica Moldova este în campanie electorală. Federația Rusă tot este în campanie electorală. Doar că noi facem campanie electorală la noi în țară, iar Federația Rusă vrea să facă campanie electorală nu la ea acasă, dar în țara noastră. Scopul este să preia puterea la Chișinău, încălcând voința suverană a moldovenilor”, a mai atras atenția premierul moldovean.

Poliția: „Nu te juca cu votul, poți pierde totul”

„Kremlinul crede că noi toți suntem de vânzare. Că suntem prea mici să rezistăm. Că nu suntem o țară, ci un teritoriu. Dar Moldova e casa noastră. Și casa noastră nu e de vânzare”, le-a spus președintele Maia Sandu concetățenilor ei la începutul acestei săptămâni.

De vânzare nu pot fi nici voturile, avertizează și Inspectoratul General al Poliției din Republica Moldova, care a declanșat pe 28 august campania „Nu te juca cu votul, poți pierde totul”, iar moldovenii sunt informați activ că acceptarea mitei electorale nu este un „câștig”, ci o infracțiune. Pentru aceasta cetățenii pot primi o amendă între 25 și 37 de mii de lei. În cazuri speciale, se prevede chiar și tragerea la răspundere penală.

Alegerile parlamentare din 2025 în Republica Moldova Alegeri.md:

Pe 28 septembrie 2025, în Republica Moldova se vor desfășura alegerile parlamentare ordinare, în urma cărora urmează să fie aleși 101 deputați în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XII-a, unicul organ legislativ și reprezentativ suprem al poporului. Scrutinul va fi declarat valabil dacă la urne se vor prezenta cel puțin o treime dintre alegătorii înscriși în listele electorale.

Alegerile se vor desfășura în baza votului universal, egal, direct, secret și liber exprimat, iar mandatul celor 101 deputați aleși va fi de patru ani. Cetățenii vor putea vota în secțiile deschise din țară, precum și în cele constituite în străinătate. În premieră pentru un scrutin parlamentar, alegătorii din diaspora vor putea vota prin corespondență, în zece state selectate, dacă s-au înregistrat prealabil până la 14 august 2025.

În perioada 20 iulie – 19 august 2025, formațiunile politice și candidații independenți au prezentat actele necesare la Comisia Electorală Centrală pentru a fi înregistrați în calitate de concurenți electorali. Din totalul de 32 de cereri depuse, au fost înregistrați 23 de concurenți electorali: 15 partide politice, patru blocuri electorale și patru candidați independenți. Campania electorală a început la 29 august, concomitent pentru toți concurenții înregistrați, și se încheie la 26 septembrie 2025.

Pentru validarea scrutinului este necesară participarea a cel puțin 1/3 din alegătorii înscriși în listele electorale. Accesul în Parlament este condiționat de atingerea pragului electoral stabilit de legislație: 5% pentru partide politice, 7% pentru blocuri electorale și 2% pentru candidații independenți.

Publicitate și alte recomandări video