15 fosti parlamentari ieseni vor pensii cum nu s-au văzut în Europa de Est
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

miercuri, 23.06.2021

15 fosti parlamentari ieseni vor pensii cum nu s-au văzut în Europa de Est

GALERIE
ion solcanu 2
  • ion solcanu 2
- +

15 foşti parlamentari ieşeni vor să-şi păstreze pensiile speciale de care au beneficiat până în luna martie. Cu ce argumente vin în faţa judecătorilor.

Foşti parlamentari ieşeni luptă în instanţă pentru pensiile speciale desfiinţate la sfârşitul lunii februarie de colegii mai tineri, aflaţi în funcţie. Pentru un scop comun, 15 foşti senatori şi deputaţi au depus la Tribunal o acţiune comună prin care cer anularea ordinelor de încetare la plată a indemnizaţiei pentru limită de vârstă şi repunerea lor în plată.

E una dintre rarele ocazii în care parlamentarii trec peste diferenţele doctrinare şi se unesc, pe listă regăsindu-se foşti reprezentanţi ai Iaşului din partea PRM, PSD, PD, PNL, Uniunii Elene, ba chiar şi un fost deputat independent. Unii sunt cunoscuţi publicului larg, alţii au deschis gura în Parlament doar la depunerea jurământului.

Lista nu-i cuprinde pe toţi foştii parlamentari ieşiţi la pensie. Unii au acceptat fără probleme desfiiinţarea pensiei speciale, deşi poate ar fi meritat-o pentru activitatea din Parlament, mulţumindu-se cu cea rezultată din contribuţii, ca orice alt cetăţean.

Parlamentul a adoptat pe 17 februarie, în şedinţă comună, propunerea PSD de desfiinţare a pensiilor speciale pentru foştii deputaţi şi senatori. Proiectul adoptat presupunea, simplu, abrogarea a două articole din Legea 96/2006, cea a statutului deputaţilor şi senatorilor. Nu au existat voturi împotriva iniţiativei PSD.

Nu au atacat legea, ci ordinele de încetare a plăţilor

Între 2 şi 10 martie, secretarilor generali ai Camerei Deputaţilor şi Senatului le-au înţepenit degetele pe stilouri semnând ordine de încetare la plată a "indemnizaţiei pentru limită de vârstă", cum era denumită oficial pensia specială primită de foştii parlamentari.

De îndată ce pensiile nu au mai intrat în conturi, majoritatea beneficiarilor au început să se agite. La mijlocul lunii trecute, la tribunalele din toată ţara au fost depuse plângerile foştilor parlamentari, care reclamau ilegalitatea desfiinţării pensiilor. La Iaşi, acţiunea are 15 semnatari.

Nu a fost atacată însă legea în sine, ci ordinele individuale de încetare a plăţii.

Argumentaţia juridică este amplă, dar poate fi rezumată în ideea că pensia specială ar avea "un caracter mixt (subtitutiv şi compensatoriu), pe de o parte în considerarea încetării veniturilor salariale ca urmare a ocupării unei funcţii de demnitate publică, iar pe de altă parte, în considerarea numeroaselor restricţii şi incompatibilităţi impuse pe perioada mandatului", după cum au menţionat foştii parlamentari în acţiunea lor.

Argumentul este discutabil, pentru că în orice meserie există limitări, riscuri şi interdicţii, care sunt asumate implicit de angajat de la bun început.

Niciun parlamentar nu a fost obligat să candideze, iar indemnizaţia cuprinsă anul trecut între 11.000 şi 14.000 de lei poate fi considerată îndestulătoare pentru a compensa restricţiile. Iar legislaţia în domeniul pensiilor permite doritorilor să contribuie la un fond de pensii privat, care să le garanteze o pensie suplimentară la bătrâneţe.

În aprecierea celor 15 semnatari ai acţiunii înaintate la Tribunal, secretariatele generale ale Camerei Deputaţilor şi Senatului nu aveau dreptul să emită ordine de încetare a plăţii pensiilor deoarece niciuna dintre cele două camere ale Parlamentului nu a adoptat vreun act normativ în acest sens.

Deci, secretariatele şi-au depăşit atribuţiile. În plus, normele metodologice adoptate în cazul pensiilor de serviciu ale parlamentarilor prevăd încetarea plăţii acestora doar în cazul decesului sau al condamnării definitive pentru o faptă de corupţie comisă în timpul mandatului.

Se invocă CEDO şi Curtea Constituţională

Un alt argument adus de foştii parlamentari este jurisprudenţa europeană, care consideră pensia ca un drept patrimonial, ce nu poate fi încălcat, în conformitate cu Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului.

"În cazul în care suspendarea sau diminuarea pensiei nu a fost cauzată de modificări ale situaţiei reclamantului, ci de modificări ale legii sau punerii sale în aplicare; acest fapt poate conduce la o ingerinţă în drepturile prevăzute de articolul 1 din Protocolul 1", se menţionează în decizia CEDO din cazul Bélané Nagy împotriva Ungariei, citată în dosar.

Caracterul compensatoriu al pensiei speciale pentru parlamentari este susţinut, în opinia celor 15, şi de Decizia 20/2020 a Curţii Constituţionale, luată în cazul pensiei de serviciu pentru magistraţi şi cadrele militare.

"Instituirea pensiei de serviciu nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii şi magistraţii", au spus magistraţii CCR în februarie anul trecut.

Să se aplice la parlamentarii în funcţie

În plus, desfiinţarea pensiilor speciale doar în ce-i priveşte pe foştii parlamentari ar fi discriminatorie faţă de alte categorii de demnitari publici, cum sunt primarii, viceprimarii, preşedinţii de consilii judeţene, vicepreşedinţii acestora sau chiar foştii preşedinţi ai României.

De asemenea, s-ar încălca principiul neretroactivităţii legii civile, conform căruia "dispoziţiile legii noi se aplică situaţiilor juridice născute după intrarea sa în vigoare". Deci, desfiinţarea pensiilor speciale ar fi aplicabilă doar pentru viitorii parlamentari ieşiţi la pensie, nu şi pentru cei 15.

"Opţiunea unui stat în sensul suprimării unui drept social se plasează în marja proprie de apreciere a statului respectiv doar atât timp cât eliminarea respectivului venit vizează toate categoriile de pensii de serviciu şi de pensii militare, astfel încât persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică să li se aplice acelaşi tratament juridic", au concluzionat foştii parlamentari.

Solcanu: "Dacă e justiţie, să o facem pentru toţi, nu selectiv"

Reporterii "Ziarului de Iaşi" au încercat să ia legătura cu foştii parlamentari care s-au adresat instanţei, fără prea mult succes. Fostul deputat PRM şi PSD Anghel Stanciu a refuzat orice dialog.

Fostul senator PSD Victorel Lupu a precizat că nu dă declaraţii pe acest subiect până nu se clarifică situaţia în justiţie. Mai dispus dialogului s-a arătat fostul lider al filialei judeţene a PSD şi senator, profesorul Ion Solcanu. Acesta a apreciat legea adoptată chiar la propunerea colegilor săi de partid drept un demers populist.

"A fost doar un act de propagandă de prost gust, politicianist şi populist. Pensiile foştilor parlamentari sunt încasate de câteva sute de oameni. Există astfel de pensii pentru sute de mii de oameni din alte categorii, cum sunt magistraţii sau militarii. Dacă e justiţie, să o facem pentru toţi, nu selectiv. Să nu uităm că actuala putere s-a angajat să anuleze toate pensiile speciale. Aşteptăm explicaţii pentru faptul că acest lucru nu a fost încă făcut. Să se aplice acelaşi principiu pentru toată lumea şi pe cuvântul meu că îmi retrag acţiunea", a declarat Solcanu.

Vasile Lupu: "Pensia specială era clar un privilegiu"

Fost deputat PNŢ-CD timp de două mandate, avocatul Vasile Lupu a beneficiat şi el de pensie specială, dar nu se află printre cei care au contestat ordinele de încetare a plăţii.

"Pensia specială era clar un privilegiu. Eu unul, nici nu m-am folosit de ea. Din banii aceia am ajutat săraci, orfani, bătrâni. S-a considerat că nu trebuie să o mai primesc, foarte bine. Îmi ajunge pensia profesională. Nu am atacat ordinul de încetare a plăţii, dar nu-i condamn pe cei care o fac", a spus Lupu.

Şi acesta consideră demersul legal ca fiind doar o acţiune populistă, care lasă nerezolvată problema pensiilor speciale mult mai mari şi destinate mult mai multor beneficiari de alte categorii.

"Eu ştiu că 8 ani nu am avut concediu. Legea 169/1997 este legea mea. Legea 1/2000, în baza căreia sute de mii de familii şi-au primit pământul înapoi este redactată complet de mine. Am condus colectivul de redactare a Legii 247/2005, privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei. Pot spune că am făcut ceva. Dar este strigător la cer ca un jurist de mâna a 7-a, precum Valer Dorneanu, să încaseze de 70 de ori pensia unui parlamentar sau un procuror mediocru să primească o pensie de 3-4 ori mai mare decât cea a unui parlamentar. Ei sunt lăsaţi în pace. Eu luptam pentru drepturile oamenilor, magistraţii împiedicau în instanţă, prin toate mijloacele, restituirea proprietăţilor. Dar ei iau pensii speciale. Consider că statul ori anulează toate pensiile speciale, ori parlamentarii sunt îndreptăţiţi să ceară revenirea la această reglementare. Aştept o soluţie echitabilă pentru toată lumea", a încheiat Lupu.

Studiu comparativ pentru statele din UE

În ţările din estul Europei nu sunt pensii speciale pentru parlamentari

În România, pensia specială a parlamentarilor reprezenta 40%, 60% sau 80% din indemnizaţia medie din ultimele 12 luni, în funcţie de numărul de mandate complete.

Ea se acorda la împlinirea vârstei standard de pensionare, fiind condiţionată doar de contribuţia timp de minim 11 ani la fondul general de pensii. Pentru 827 de foşti parlamentari, statul cheltuia lunar în jur de 4,75 milioane lei, ceea ce înseamnă o pensie medie de 5.700 de lei. Aceste pensii variau între 2.131 lei pe lună (mandat scurt în prima legislatură - 28 de luni) şi 14.827 lei (3 mandate).

Foştii deputaţi din Parlamentul European au dreptul la o pensie specială începând cu vârsta de 63 de ani. Aceasta reprezintă 3,5% din salariul pentru fiecare an complet de exercitare a mandatului, fără a depăşi 70%. În medie, pensia se ridică la 245 euro pentru fiecare an de mandat.

Un material comparativ întocmit la începutul acestui an la iniţiativa Comitetului de Control Bugetar al Parlamentului European prezintă o practică la nivelul Uniunii Europene departe de a fi unitară. România este unul dintre puţinele state foste comuniste în care parlamentarii au beneficiat de pensii speciale.

În Bulgaria, Cehia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia sau Slovenia, parlamentarii nu beneficiază de niciun avantaj după ieşirea la pensie, aplicându-se sistemul general valabil pentru toată populaţia.

Estonia face excepţie, foştii parlamentari beneficiind de o pensie cuprinsă între 40 şi 75% din indemnizaţia curentă, în funcţie de vechime, după un minim de 3 ani. Spre deosebire însă de România, în Estonia pensia de parlamentar nu se cumulează cu pensia "normală".

Beneficiarul trebuie să aleagă. Alte state, precum Austria sau Croaţia, au renunţat la acordarea de pensii speciale în 1997, respectiv 2013. Şi Grecia a renunţat la pensiile speciale pentru parlamentari pensionaţi după 2012. Cei pensionaţi înainte beneficiază în continuare de pensii speciale de minim 25% din indemnizaţie.

Pensia creşte în funcţie de vechime, cei cu mai mult de 10 ani de mandat putând încasa până la 3.500 de euro.

Dacă şi-au reprezentat comunitatea în legislativ timp de minimum 20 de ani, foştii parlamentari belgieni beneficiază de o pensie specială egală cu 75% din indemnizaţia de bază. Acesta este şi procentul aplicat în Cipru, unde pensia unui fost parlamentar se încadrează între 600 şi 3.000 de euro.

În Danemarca, pensia este cuprinsă între 3,25% din indemnizaţia de parlamentar după un an de mandat şi 57% după cel puţin 20 de ani. În Finlanda, parlamentarii pot beneficia de pensie specială şi după o singură lună de mandat. E drept, în acest caz pensia este de doar 0,33% din indemnizaţie.

Pensia se majorează cu acest procent pentru fiecare lună de mandat, până la un maxim de 60% din indemnizaţie. Adunată la pensia obişnuită, pensia specială nu poate depăşi nivelul unei indemnizaţii de parlamentar.

Franţa, Germania şi Suedia par a fi ţările europene cu cele mai generoase sisteme de pensii parlamentare. În Franţa, parlamentarii în funcţie contribuie la propria casă de pensii.

Dacă acesteia nu-i ajung banii pentru a achita pensiile, iar pensia minimă este de aproximativ 7.000 de euro, fondurile suplimentare necesare sunt alocate de la bugetul de stat. De asemenea, pensia parlamentară se poate cumula cu pensia "normală". În Germania, nu este necesară nicio contribuţie.

Pensia parlamentară este de 2,5% din indemnizaţie pentru fiecare an petrecut în Bundestag sau Bundesrat, ajungând la un maxim de 67,5% din contribuţie. Pensia se încasează după împlinirea vârstei standard de pensionare, de 67 de ani, dar pentru parlamentarii cu o experienţă de minimum 8 ani, vârsta de pensionare scade cu un an pentru fiecare an de mandat suplimentar.

Calculul pensiei speciale în Suedia este cel mai complicat, dar deosebit de favorabil parlamentarilor. Aceştia pot cere pensia specială şi la 30 de ani, dacă s-au plictisit de muncă. Au nevoie doar de 6 ani de serviciu în slujba cetăţenilor. E drept, pensia specială poate fi încasată timp de maximum 30 de ani, după care plata încetează de drept.

Pentru calculul pensiei se raportează numărul de ani de serviciu la 12. Cifra rezultată, plafonată la maxim 1, se înmulţeşte cu indemnizaţia medie din ultimii 5 ani şi cu 11,5%, 32,5% sau 65%, în funcţie raportul faţă de un indice al preţurilor de bază.

În Irlanda, calculul pensiei speciale este simplu: a patruzecea parte din indemnizaţia de parlamentar pentru fiecare an de serviciu. În Italia, pensia de serviciu este de 25-80% din indemnizaţie, în funcţie de vechime. Este necesar un stagiu minim de 2,5 ani de contribuţie la casa de pensii parlamentară.

În Luxemburg, pensia parlamentară este cuprinsă între o treime din ultima indemnizaţie pentru minim 10 ani de experienţă şi cinci şesimi din aceasta, după 30 de ani de Parlament. În Malta, solicitanţii de pensie specială trebuie să fi fost parlamentari timp de minimum 65 de luni.

Pensia parlamentară se ridică la a 270-a parte din indemnizaţie, pentru fiecare lună de serviciu, plafonată la două treimi din indemnizaţie. Pensia rezultată este cuprinsă între 365 şi puţin peste 1.000 de euro lunar. Un sistem apropiat este aplicat şi în Olanda: 2% din indemnizaţie pentru fiecare an de serviciu, până la maximum 80%.

La o indemnizaţie de aproximativ 8.000 de euro lunar, pensia poate ajunge deci până la 6.400 de euro. În Portugalia, este necesară o contribuţie de minimum 15 ani la fondul de pensii parlamentar, pensia rezultată fiind de 2% din indemnizaţia medie a parlamentarului respectiv, pentru fiecare an de contribuţie.

Abia ieşită din UE, Marea Britanie practică un sistem apropiat de Pilonul III de pensii de la noi. Parlamentarii contribuie, dacă o doresc, la un fond de pensii parlamentar, cu o cotă de 5,9%, 7,9% sau 11,9% din indemnizaţie, în funcţie de preferinţe. Acesta investeşte banii încasaţi în acţiuni, obligaţiuni sau titluri de stat.

În prezent, 59,4% din fonduri sunt investite în acţiuni, capitalul total scăzând anul trecut cu 7,3% din cauza crizei provocate de coronavirus şi a Brexit-ului. Pensiile suplimentare se ridică la 1/40, 1/50 sau 1/60 din indemnizaţie pentru fiecare an de mandat, în funcţie de cota de contribuţie aleasă.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Vocile Europei

Lucian DÎRDALA

Vocile Europei

Pentru ca proiectul CVE să nu eşueze în irelevanţă, toate vocile Europei, inclusiv cele care displac establishment-ului de la Bruxelles, trebuie să se poată face auzite.

Filmuletul zilei

opinii

Uitarea vinovată: Pogromul de la Iaşi (I)

Florin CÎNTIC

Uitarea vinovată: Pogromul de la Iaşi (I)

Ca ieşean, simt nevoia acum, la opt decenii de la acele evenimente tragice, să meditez la ce înseamnă rana istorică a pogromului pentru memoria noastră. Cu îngăduinţa cititorilor mei, voi relua, în trei episoade, cele câteva lucruri pe care am găsit de cuviinţă să le scriu în anii din urmă, tot aici, pe acest subiect greu de epuizat.

Domnul Savaste

Radu PĂRPĂUȚĂ

Domnul Savaste

Lumea asta formată din oameni - era convins domnul Savaste - e singurul lucru care nu se poate lăsa în urmă. Ea este ceea ce ne ajunge întotdeauna. Voia să spună realitatea, nu lumea, - înţelegeam eu. Şi - mai zicea domnul Savaste - toată lumea e bună sau rea după împrejurări. „Bunioară, eu: beau şi fac urât, altădată beau şi sunt ca pâinea caldă - mă ştiu toţi copiii din cartier. De la BPR (aşa zicea el la Bodega Podu Roş) şi până acasă am juma de kilometru - la toţi le dau bomboane. Anume îmi ies dracii înainte, că ştiu că eu cumpăr bomboane pentru ei. Na!”

Muzică de toate felurile?

Alex VASILIU

Muzică de toate felurile?

Iată o întrebare ce îşi merită răspunsul ambivalent: da şi nu. 

pulspulspuls

Întrebarea dimineţii: au fost sau n-au fost mascaţii la ficiorul premarelui niţos?

Întrebarea dimineţii: au fost sau n-au fost mascaţii la ficiorul premarelui niţos?

Fierbe piaţa politichiei liberale de câteva zile încoa’, stimaţi telespectatori, toţi întrebându-se dacă e adevărat au ba ceea ce se tot aude din ce în ce mai insistent şi mai cu detalii picante: au fost au ba zilele trecute mascaţii de la Ţaigheria din Copou acasă la ficiorul premarelui Niţos, cel la care ar fi ajuns felia cea mai groasă din caşcavalul afacerii schimbului de terenuri în care e băgat şi Peni Hill de la Iaşi? 

Caricatura zilei

Tort imobiliar

Editia PDF

Bancul zilei

De acum, la internarea în spital pacientii sunt obligati sa aiba: extinctor, trusa de prim ajutor si lanterna (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.