16 procese la Iași, identice cu cele de la Ploiești, pentru suspendarea anulării alegerilor. Cine sunt petiționarii

Toate plângerile cer practic același lucru, respectiv anularea deciziei CCR sau, în subsidiar, dacă această solicitare este respinsă, suspendarea executării sale. Acest lucru ar duce practic la anularea alegerilor programate pe 4 mai. Pe rolul Curții de Apel au fost înregistrate 16 cereri de anulare a deciziei CCR. Plângerile sunt identice, numărul lor părând a arăta că s-a intenționat ca toate completele de contencios administrativ ale Curții de Apel să aibă de analizat câte cel puțin una. „La distribuirea aleatorie a dosarelor, se are în vedere o repartizare echilibrată pe complete. Avem 9 complete de contencios, care vor avea de analizat 16 cereri”, a spus președintele Curții de Apel, Diana Cheptene-Micu.

Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

O cerere a fost înregistrată în Joia Mare

În câteva situații, petenții ar putea fi rude, având același nume de familie. O singură cerere, depusă de Ioan W., a fost înregistrată în Joia Mare, toate celelalte ajungând la registratura instanței pe 10 aprilie. Pentru toate, primul termen de judecată a fost stabilit în intervalul 28-30 aprilie. Cum primul tur de scrutin se va desfășura pe 4 mai, nu va exista timpul fizic necesar pentru o pronunțare a Curții de Apel, eventualele contestări ale decizie și judecarea recursului, astfel încât hotărârea să devină definitivă.

Timpul foarte scurt rămas până la alegeri i-a făcut de altfel pe patru dintre petenți să solicite un termen mai rapid de judecată, „pentru a preveni producerea unor efecte negative şi ireversibile, întrucât executarea actului afectează drepturi constituţionale şi interese personale”. Niciuna dintre cereri nu a fost însă aprobată de judecători. Conform legii, termenul de judecată poate fi preschimbat pentru motive temeinice, din oficiu sau la cererea oricăreia dintre părţi. În două cazuri, magistrații au apreciat că motivul invocat nu este unul temeinic. În alte două, ei au arătat că plângerile nu s-ar putea judeca întrucât nu ar mai fi fost respectate termenele legale pentru citare ori depunerea de către Curtea Constituțională a întâmpinării la cererea de chemare în judecată. „Examinând în ansamblu durata procedurilor judiciare în această cauză, înregistrată la data de 10.04.2025 pe rolul Curții de Apel şi primul termen de judecată, acordat la data de 29.04.2025, instanţa apreciază că nu este depăşit un termen rezonabil și optim, termenul acordat corespunzând exigențelor de judecare a pricinilor urgente”, au arătat magistrații.

Ca și în restul țării, dosarele au fost repartizate unor complete de contencios administrativ, așa cum se întâmplă cu hotărârile consiliilor locale ori județene, cu hotărârile Guvernului sau cu o decizie de impunere emisă de Fisc. Soluția adoptată de Curtea de Apel este totuși discutabilă. Textul Constituției afirmă cu privire la deciziile CCR doar că acestea „sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor”, respectiv că sunt obligatorii pentru toate autoritățile publice, cetățenii și firmele din țară.

Nicio lege nu prevede vreo procedură prin care o decizie CCR să poată fi contestată

Nu se menționează expres că deciziile CCR nu pot fi contestate. Pe de altă parte, nici Legea 554, a contenciosului administrativ, nici vreo altă lege nu prevede vreo procedură prin care o decizie CCR să poată fi contestată și nici vreo instanță care să aibă dreptul să judece o astfel de solicitare. De altfel, excepția de competență a instanței a fost motivul pentru care, cu excepția situației de la Curtea de Apel Ploiești, toate cererile similare au fost respinse pe bandă rulantă. Nimeni nu s-a gândit să atace în instanță decizii controversate ale CCR, precum cele referitoare la pensiile speciale ori la prescripția răspunderii penale. Legiuitorul a pus practic pe același nivel articolele Constituției și cuvintele judecătorilor constituționali.

Cum și-a motivat judecătorul Alexandru Vasile decizia de a suspenda anularea alegerilor decisă de CCR

Judecătorul Alexandru Vasile a contrazis în motivarea sentinței sale opinia generală că deciziile și hotărârile Curții Constituționale nu pot fi contestate. Acesta a apreciat că deciziile CCR sunt „general obligatorii”, așa cum se menționează în Constituție doar în cazurile în care se pronunță asupra constituționalității legilor înainte de promulgare, a tratatelor și acordurilor internaționale, a regulamentelor Parlamentului și a excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, iar nu în exercitarea tuturor atribuțiilor sale. Distincția ar fi făcută, în aprecierea magistratului, de faptul că caracterul obligatoriu al deciziilor CCR este menționat în art. 147 al Constituției, care se referă doar la o parte a atribuțiilor CCR, detaliate în art. 146.

Judecătorul a apreciat și că CCR și-a interpretat abuziv atribuțiile

În plus, articolul 147 face referire la „deciziile CCR”, în timp ce actul atacat de Gheorghița Popescu purta denumirea de „hotărâre”. Deși Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR spune că și hotărârile Curții sunt obligatorii, judecătorul a apreciat că textul mai limitativ al Constituției prevalează. De asemenea, hotărârile CCR nu sunt menționate în Legea 554, a contenciosului administrativ în rândul actelor care nu pot fi atacate, ceea ce ar însemna că ele pot fi contestate, ca o simplă hotărâre a unui Consiliu Local comunal.

Judecătorul a apreciat și că CCR și-a interpretat abuziv atribuțiile atunci când s-a sesizat din oficiu, deși legea 47 prevede că CCR „poate fi sesizată în cazurile expres prevăzute de art. 146 din Constituție sau de legea sa organică”. În interpretarea magistratului, CCR trebuia să fie sesizată de o un partid politic, de o organizație a minorităților naționale ori de un candidat, neavând dreptul de a se autosesiza.

Ce argumente și-a mai însușit judecătorul

Magistratul a acceptat și un alt argument al reclamantei, respectiv depășirea de către CCR a termenului până la care ar fi putut fi pusă în discuție posibilitatea anulării alegerilor, după ce anterior validase rezultatele primului tur de scrutin. „Cererea de anulare a alegerilor se poate formula în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării, iar soluționarea cererii de către Curtea Constituțională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoștința publică a rezultatului alegerilor. Or, în prezenta cauză, pe lângă faptul că nu a existat o cerere de anulare a alegerilor cum prevăd dispoziţiile menţionate, anularea procesului electoral a fost dispusă de Curtea Constituţională după ce procesul de votare pentru turul II începuse”, a precizat Vasile. CCR ar fi fost obligată să își respecte propria decizie anterioară, de validare a primului tur de scrutin.

Argumentarea hotărârii CCR a fost un alt punct contestat de reclamantă și acceptat de judecător. Astfel, Curtea Constituțională a invocat nereguli în derularea campaniei electorale și finanțarea acesteia, iar nu în desfășurarea votului propriu-zis. Or, numai o fraudă produsă în timpul votării ar reprezenta o circumstanță excepțională care să justifice anularea alegerilor, în accepțiunea Comisiei de la Veneția. Judecătorul a fost de acord și cu ideea că hotărârea CCR ar fi încălcat suveranitatea poporului, cetățenii fiind „lipsiți de posibilitatea de a-și alege candidații preferați pentru ocuparea funcției de președinte al României”.

Decizia judecătorului a fost deja contestată

Încă de la debutul dezbaterilor, reprezentantul Ministerului Public a invocat faptul că Curtea de Apel nu era competentă pentru a soluționa reclamația, întrucât hotărârile CCR nu pot face obiectul unui control de legalitate din partea unei instanțe judecătorești. Argumentul, invocat public și de fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean a fost respins sec de judecătorul ploieștean, în trei rânduri. „Reclamanta, prin cererea de chemare în judecată, arată că hotărârea contestată este un act administrativ normativ, iar din această perspectivă competenţa materială revine curţii de apel, având în vedere emitentul actului, respectiv Curtea Constituţională a României, aceasta fiind o autoritate publică centrală”, a afirmat Vasile. După acest moment, reprezentantul Ministerului Public a mai adăugat doar că solicită respingerea plângerii.

Sentința pronunțată de Alexandru Vasile a fost deja contestată.

Publicitate și alte recomandări video