anunturi
grandchef
Bolta rece
anunturi
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional
anunturi

duminica, 05.02.2023

164 de ani a durat ca politicienii să înceapă onorarea unei promisiuni făcute la unirea din 1859

GALERIE
UMB-A7
  • UMB-A7
- +

Una dintre cele mai vechi promisiuni ale Bucureştiului faţă de Moldova a început să fie îndeplinită după 164 de ani. Istoricii consemnează faptul că, la momentul 1859, când s-a discutat despre mutarea capitalei din Iaşi în Bucureşti, una dintre promisiunile făcute Moldovei a fost aceea că se va înfiinţa un drum de mare viteză care să lege cele două capitale.

„Ziarul de Iaşi” a scris în mai multe rânduri despre aceste promisiuni, care au fost ulterior reluate de politicienii care veneau la Iaşi, în special cu ocazii festive.

Anul acesta, la 164 de ani de la momentul formării statului român pe 24 ianuarie 1859, promisiunea începe să prindă contur: au început să apară primele şantiere pe A7, prima autostradă de pe teritoriul Moldovei, cu excepţia celor câţiva kilometri de centură a Bacăului. Fiind fonduri acordate prin PNRR, pentru a nu fi pierdute, şantierele trebuie să fie încheiate până în 2026.

„Ziarul de Iaşi” vă prezintă din nou, cu ocazia zilei de 24 ianuarie, un inventar al tuturor promisiunilor primite de capitala Moldovei la momentul 1859, la data unirii, pentru a accepta mutarea capitalei către Bucureşti.

Capitala s-a dus spre Bucureşti, dar banii şi investiţiile au lipsit

În ciuda puternicelor proteste antiunioniste de la Iaşi, importanţa unirii a fost văzută la momentul respectiv de cei mai importanţi oameni politici ai vremurilor, din ambele principate. Rămâne însă în istorie ceea ce a spus Mihail Kogălniceanu - „Chiar de-ar creşte iarbă pe străzile Iaşului, trebuia să facem unirea“.

Riscurile pentru Moldova erau mari prin acceptarea mutării capitalei la Bucureşti, fiindcă la momentul 1859, din punct de vedere economic, istoricii spun că Iaşul era un pol în creştere, deşi avea doar circa jumătate din populaţia Bucureştiului - 60.000 faţă de 120.000.

După unire, însă, cu plecarea elitei, a ziarelor, a revistelor culturale, a negustorilor şi a multora dintre boieri, spre capitală, unde erau şi instituţiile principale ale statului, creşterea Iaşului a stagnat.

Însă, dacă această stagnare a creşterii a fost asumată, Iaşul a aşteptat promisiunile făcute în 1859: drumuri care să o lege de capitală, investiţii băneşti în infrastructură, în dezvoltarea locală. O parte din promisiuni au fost repetate şi la momentul 1918, dar multe dintre ele au rămas neonorate până astăzi.

„Ce s-a întâmplat după ce s-a mutat capitala? Din punctul de vedere al populaţiei, care este poate cel mai bun barometru: Iaşul este singurul oraş din România care creşte aproape nesemnificativ în acea perioadă. Cu chiu, cu vai, populaţia se măreşte cu vreo 15.000 de locuitori până la 1899, şi diferenţa se vede la 1930 - Iaşul avea 100.000 de locuitori, Bucureştiul avea aproape de şase ori mai mult. Din punct de vedere economic s-a prăbuşit bursa, cum s-ar spune astăzi. A căzut piaţa proprietăţilor, preţurile proprietăţilor şi ale imobilelor. Iar după aceea, la Iaşi nu s-au mai făcut investiţii. De aceea, economic vorbind, în perioada respectivă, Galaţiul, Brăila s-au dezvoltat mult mai repede decât Iaşul, fiindcă erau porturi la Dunăre”, scrie profesorul şi istoricul ieşean Gheorghe Iacob în cartea sa „Istoria, între adevăr şi manipulare”.

Carol I ar fi trebuit să petreacă şase luni pe an la Iaşi

Alte promisiuni au fost făcute şi în 1866, când Carol I a vizitat Iaşul pentru prima dată ca rege. A venit la scurt timp după o serie de proteste antiunioniste care au avut loc în capitala Moldovei şi la care a participat, între alţii, şi Ion Creangă.

Atunci, Carol I a primit un memoriu cu mai multe puncte prin care ieşenii cereau ca Iaşul să nu fie lăsat în uitare. Au cerut atunci ca regele Carol I să fie uns domn la Iaşi, să locuiască şase luni pe an în capitala Moldovei de unde să conducă ţara, cereau să fie mutată Curtea de Casaţie la Iaşi şi o serie de drepturi economice, inclusiv un drum de mare viteză care să lege Iaşul de Bucureşti.

Însă, în cei 48 de ani de domnie, deşi a numit Iaşul a doua sa capitală sau capitala sa culturală, Carol I a avut doar 18 vizite, în care a stat trei-patru zile.

„Rezultatul nu a fost neapărat pe măsura aşteptărilor. Curtea de Casaţie nu s-a mai mutat fiindcă inclusiv moldovenii nu au fost de acord, din varii motive, şi prin 1880, din punct de vedere economic, au primit nişte moşii din jurul Iaşului nişte compensaţii de vreo 10 milioane în leii de atunci. Compensaţiile au fost nesemnificative, şi despre care unii zic că au creat mai multe probleme. Deci Iaşul, practic, a avut acele edificii şi orgoliul a fost, într-un fel, satisfăcut, prin faptul că, în toate cuvântările lui, Carol I spunea că Iaşul este a doua sa capitală, într-un fel, orgoliul ieşenilor a fost satisfăcut”, mai spune profesorul Iacob în cartea sa. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Stupida lex, sed lex!

Nicolae GRECU

Stupida lex, sed lex!

Stimaţi suporteri, nu contează că înjuraţi, aveţi grijă pe cine înjuraţi.

opinii

Gh. Ivănescu. O poveste de iubire de odinioară (XI)

Eugen MUNTEANU

Gh. Ivănescu. O poveste de iubire de odinioară (XI)

Lunga pledoarie pro domo a tânărului asistent universitar continuă în ampla scrisoare adresată profesorului Balan, tatăl fetei pe care și‑o dorea de soție.

Blocul, pacoste sau nevoie?

arh. Ionel OANCEA

Blocul, pacoste sau nevoie?

Spre sfârşitul comunismului din România, posibilitatea obţinerii rapide a unui apartament la bloc era reală. Majoritatea populaţiei urbane trăia în cartiere de locuinţe colective. Ambiţiile partidului comunist au fost anularea proprietăţii private, demolarea caselor cu grădină şi mutarea proprietarilor în apartamente cu chirie modică. Aproape au reuşit. 

Ca piatra-n lac

Radu POPESCU

Ca piatra-n lac

Până nu demult, atunci când Rusia încă se simțea aproape ca acasă în Republica Moldova, Kremlinul nu avea prea multe bătăi de cap legate de posibilele aspirații ale Chișinăului de a se apropia de Uniunea Europeană. Chiar și după 2009, momentul dispariției din prima linie a lui Vladimir Voronin și a comuniștilor moldoveni, primele guverne reformatoare și proeuropene de peste Prut erau temperate repejor de către Rusia atunci când mergeau parcă mai des în vizită la Bruxelles decât la Moscova.

pulspulspuls

Prind sau nu cei doi penali de la Iaşi listele? Nori negri deasupra filialei, trimişi de Ciucă

Prind sau nu cei doi penali de la Iaşi listele? Nori negri deasupra filialei, trimişi de Ciucă

Ce vă spuneam noi mai pe alaltăieri, stimaţi telespectatori, cum că alde nea Mihăiţă şi dom’ Costel nu ar sta deloc pe roze acuma la alesul liniilor directoare în vederea abordării anului electoral 2024? 

Caricatura zilei

Pițuțurlică

Editia PDF

Bancul zilei

Doi prieteni se întâlnesc dupa multa vreme: - Ei, prietene, cum e viata de barbat însurat? - Excelenta! Am reu (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Un raport al Universitatii “Babes Bolyai” din Cluj Napoca a stabilit ca teza de doctorat a ministrului de Interne este plagiata. Credeti ca Lucian Bode sa demisioneze?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.