Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Una dintre cele mai vechi promisiuni ale Bucureştiului faţă de Moldova a început să fie îndeplinită după 164 de ani. Istoricii consemnează faptul că, la momentul 1859, când s-a discutat despre mutarea capitalei din Iaşi în Bucureşti, una dintre promisiunile făcute Moldovei a fost aceea că se va înfiinţa un drum de mare viteză care să lege cele două capitale.
„Ziarul de Iaşi” a scris în mai multe rânduri despre aceste promisiuni, care au fost ulterior reluate de politicienii care veneau la Iaşi, în special cu ocazii festive.
Anul acesta, la 164 de ani de la momentul formării statului român pe 24 ianuarie 1859, promisiunea începe să prindă contur: au început să apară primele şantiere pe A7, prima autostradă de pe teritoriul Moldovei, cu excepţia celor câţiva kilometri de centură a Bacăului. Fiind fonduri acordate prin PNRR, pentru a nu fi pierdute, şantierele trebuie să fie încheiate până în 2026.
„Ziarul de Iaşi” vă prezintă din nou, cu ocazia zilei de 24 ianuarie, un inventar al tuturor promisiunilor primite de capitala Moldovei la momentul 1859, la data unirii, pentru a accepta mutarea capitalei către Bucureşti.
În ciuda puternicelor proteste antiunioniste de la Iaşi, importanţa unirii a fost văzută la momentul respectiv de cei mai importanţi oameni politici ai vremurilor, din ambele principate. Rămâne însă în istorie ceea ce a spus Mihail Kogălniceanu - „Chiar de-ar creşte iarbă pe străzile Iaşului, trebuia să facem unirea“.
Riscurile pentru Moldova erau mari prin acceptarea mutării capitalei la Bucureşti, fiindcă la momentul 1859, din punct de vedere economic, istoricii spun că Iaşul era un pol în creştere, deşi avea doar circa jumătate din populaţia Bucureştiului - 60.000 faţă de 120.000.
După unire, însă, cu plecarea elitei, a ziarelor, a revistelor culturale, a negustorilor şi a multora dintre boieri, spre capitală, unde erau şi instituţiile principale ale statului, creşterea Iaşului a stagnat.
Însă, dacă această stagnare a creşterii a fost asumată, Iaşul a aşteptat promisiunile făcute în 1859: drumuri care să o lege de capitală, investiţii băneşti în infrastructură, în dezvoltarea locală. O parte din promisiuni au fost repetate şi la momentul 1918, dar multe dintre ele au rămas neonorate până astăzi.
„Ce s-a întâmplat după ce s-a mutat capitala? Din punctul de vedere al populaţiei, care este poate cel mai bun barometru: Iaşul este singurul oraş din România care creşte aproape nesemnificativ în acea perioadă. Cu chiu, cu vai, populaţia se măreşte cu vreo 15.000 de locuitori până la 1899, şi diferenţa se vede la 1930 - Iaşul avea 100.000 de locuitori, Bucureştiul avea aproape de şase ori mai mult. Din punct de vedere economic s-a prăbuşit bursa, cum s-ar spune astăzi. A căzut piaţa proprietăţilor, preţurile proprietăţilor şi ale imobilelor. Iar după aceea, la Iaşi nu s-au mai făcut investiţii. De aceea, economic vorbind, în perioada respectivă, Galaţiul, Brăila s-au dezvoltat mult mai repede decât Iaşul, fiindcă erau porturi la Dunăre”, scrie profesorul şi istoricul ieşean Gheorghe Iacob în cartea sa „Istoria, între adevăr şi manipulare”.
Alte promisiuni au fost făcute şi în 1866, când Carol I a vizitat Iaşul pentru prima dată ca rege. A venit la scurt timp după o serie de proteste antiunioniste care au avut loc în capitala Moldovei şi la care a participat, între alţii, şi Ion Creangă.
Atunci, Carol I a primit un memoriu cu mai multe puncte prin care ieşenii cereau ca Iaşul să nu fie lăsat în uitare. Au cerut atunci ca regele Carol I să fie uns domn la Iaşi, să locuiască şase luni pe an în capitala Moldovei de unde să conducă ţara, cereau să fie mutată Curtea de Casaţie la Iaşi şi o serie de drepturi economice, inclusiv un drum de mare viteză care să lege Iaşul de Bucureşti.
Însă, în cei 48 de ani de domnie, deşi a numit Iaşul a doua sa capitală sau capitala sa culturală, Carol I a avut doar 18 vizite, în care a stat trei-patru zile.
„Rezultatul nu a fost neapărat pe măsura aşteptărilor. Curtea de Casaţie nu s-a mai mutat fiindcă inclusiv moldovenii nu au fost de acord, din varii motive, şi prin 1880, din punct de vedere economic, au primit nişte moşii din jurul Iaşului nişte compensaţii de vreo 10 milioane în leii de atunci. Compensaţiile au fost nesemnificative, şi despre care unii zic că au creat mai multe probleme. Deci Iaşul, practic, a avut acele edificii şi orgoliul a fost, într-un fel, satisfăcut, prin faptul că, în toate cuvântările lui, Carol I spunea că Iaşul este a doua sa capitală, într-un fel, orgoliul ieşenilor a fost satisfăcut”, mai spune profesorul Iacob în cartea sa.
Cuvinte cheie: + promisiuni, unire, moldova, autostrada
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Expoziţie de enciclopedii la BCU Iaşi, sub titlul “Universul într-o carte”
Permis reţinut în vederea anulării: mergea beat criţă cu maşina prin sat
S-a aprobat o nouă majorare de tarife la CFR Călători. Intră în vigoare luni
Guvernul PSD și Antibiotice Iași: un parteneriat strategic pentru sănătatea românilor (P)
Diana Şoşoacă: Mă gândesc foarte serios să candidez la primăria Iaşiului. Cred că voi candida
Doliu la Tribunalul Iaşi. „A fost un accident”. O judecătoare abia pensionată a murit la 54 de ani
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Angajat al Primăriei Timișoara, prins de primar copiind la examen cu o cască (P)
Lecția de demagogie politică: Episodul moțiunii de cenzură împotriva Ministerului Agriculturii (P)
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |