Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

164 de ani a durat ca politicienii să înceapă onorarea unei promisiuni făcute la unirea din 1859

GALERIE
UMB-A7
  • UMB-A7
- +

Una dintre cele mai vechi promisiuni ale Bucureştiului faţă de Moldova a început să fie îndeplinită după 164 de ani. Istoricii consemnează faptul că, la momentul 1859, când s-a discutat despre mutarea capitalei din Iaşi în Bucureşti, una dintre promisiunile făcute Moldovei a fost aceea că se va înfiinţa un drum de mare viteză care să lege cele două capitale.

„Ziarul de Iaşi” a scris în mai multe rânduri despre aceste promisiuni, care au fost ulterior reluate de politicienii care veneau la Iaşi, în special cu ocazii festive.

Anul acesta, la 164 de ani de la momentul formării statului român pe 24 ianuarie 1859, promisiunea începe să prindă contur: au început să apară primele şantiere pe A7, prima autostradă de pe teritoriul Moldovei, cu excepţia celor câţiva kilometri de centură a Bacăului. Fiind fonduri acordate prin PNRR, pentru a nu fi pierdute, şantierele trebuie să fie încheiate până în 2026.

„Ziarul de Iaşi” vă prezintă din nou, cu ocazia zilei de 24 ianuarie, un inventar al tuturor promisiunilor primite de capitala Moldovei la momentul 1859, la data unirii, pentru a accepta mutarea capitalei către Bucureşti.

Capitala s-a dus spre Bucureşti, dar banii şi investiţiile au lipsit

În ciuda puternicelor proteste antiunioniste de la Iaşi, importanţa unirii a fost văzută la momentul respectiv de cei mai importanţi oameni politici ai vremurilor, din ambele principate. Rămâne însă în istorie ceea ce a spus Mihail Kogălniceanu - „Chiar de-ar creşte iarbă pe străzile Iaşului, trebuia să facem unirea“.

Riscurile pentru Moldova erau mari prin acceptarea mutării capitalei la Bucureşti, fiindcă la momentul 1859, din punct de vedere economic, istoricii spun că Iaşul era un pol în creştere, deşi avea doar circa jumătate din populaţia Bucureştiului - 60.000 faţă de 120.000.

După unire, însă, cu plecarea elitei, a ziarelor, a revistelor culturale, a negustorilor şi a multora dintre boieri, spre capitală, unde erau şi instituţiile principale ale statului, creşterea Iaşului a stagnat.

Însă, dacă această stagnare a creşterii a fost asumată, Iaşul a aşteptat promisiunile făcute în 1859: drumuri care să o lege de capitală, investiţii băneşti în infrastructură, în dezvoltarea locală. O parte din promisiuni au fost repetate şi la momentul 1918, dar multe dintre ele au rămas neonorate până astăzi.

„Ce s-a întâmplat după ce s-a mutat capitala? Din punctul de vedere al populaţiei, care este poate cel mai bun barometru: Iaşul este singurul oraş din România care creşte aproape nesemnificativ în acea perioadă. Cu chiu, cu vai, populaţia se măreşte cu vreo 15.000 de locuitori până la 1899, şi diferenţa se vede la 1930 - Iaşul avea 100.000 de locuitori, Bucureştiul avea aproape de şase ori mai mult. Din punct de vedere economic s-a prăbuşit bursa, cum s-ar spune astăzi. A căzut piaţa proprietăţilor, preţurile proprietăţilor şi ale imobilelor. Iar după aceea, la Iaşi nu s-au mai făcut investiţii. De aceea, economic vorbind, în perioada respectivă, Galaţiul, Brăila s-au dezvoltat mult mai repede decât Iaşul, fiindcă erau porturi la Dunăre”, scrie profesorul şi istoricul ieşean Gheorghe Iacob în cartea sa „Istoria, între adevăr şi manipulare”.

Carol I ar fi trebuit să petreacă şase luni pe an la Iaşi

Alte promisiuni au fost făcute şi în 1866, când Carol I a vizitat Iaşul pentru prima dată ca rege. A venit la scurt timp după o serie de proteste antiunioniste care au avut loc în capitala Moldovei şi la care a participat, între alţii, şi Ion Creangă.

Atunci, Carol I a primit un memoriu cu mai multe puncte prin care ieşenii cereau ca Iaşul să nu fie lăsat în uitare. Au cerut atunci ca regele Carol I să fie uns domn la Iaşi, să locuiască şase luni pe an în capitala Moldovei de unde să conducă ţara, cereau să fie mutată Curtea de Casaţie la Iaşi şi o serie de drepturi economice, inclusiv un drum de mare viteză care să lege Iaşul de Bucureşti.

Însă, în cei 48 de ani de domnie, deşi a numit Iaşul a doua sa capitală sau capitala sa culturală, Carol I a avut doar 18 vizite, în care a stat trei-patru zile.

„Rezultatul nu a fost neapărat pe măsura aşteptărilor. Curtea de Casaţie nu s-a mai mutat fiindcă inclusiv moldovenii nu au fost de acord, din varii motive, şi prin 1880, din punct de vedere economic, au primit nişte moşii din jurul Iaşului nişte compensaţii de vreo 10 milioane în leii de atunci. Compensaţiile au fost nesemnificative, şi despre care unii zic că au creat mai multe probleme. Deci Iaşul, practic, a avut acele edificii şi orgoliul a fost, într-un fel, satisfăcut, prin faptul că, în toate cuvântările lui, Carol I spunea că Iaşul este a doua sa capitală, într-un fel, orgoliul ieşenilor a fost satisfăcut”, mai spune profesorul Iacob în cartea sa. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri