Ne înfioară pe toţi – sau, se pare, aproape pe toţi… Dar, mult mai dureros o ştiu cei care au trecut prin această afecţiune sau încă se luptă cu ea: prin simpla pronunţare, cancerul generează o stare de spaimă şi disperare.
4 Februarie este Ziua internaţională de luptă împotriva cancerului.
Ne înfioară pe toţi – sau, se pare, aproape pe toţi… Dar, mult mai dureros o ştiu cei care au trecut prin această afecţiune sau încă se luptă cu ea: prin simpla pronunţare, cancerul generează o stare de spaimă şi disperare.
Cancerul nu alege între tineri sau vârstnici, între femei sau bărbaţi, între avuţi sau nevoiaşi. Si nu se lasă uşor învins.
Cu atât mai puţin, cancerul nu alege între salariaţi sau şomeri sau pensionari. De ce am alege noi?
Legea 141/2025, asumată de Guvern, prevede scutirea de plata contribuţiei pentru asigurările de sănătate a anumitor categorii de persoane cu afecţiuni oncologice.
Această lege prevede, însă, că nu sunt scutite de plata acestor contribuţii următoarele categorii de bolnavi de cancer sau de persoane luate în evidenţele medicale oncologice: pensionarii pentru pensii de peste 3000 lei, şomerii, persoanele care beneficiază de venit minim de incluziune (ajutor social), persoanele aflate în concediu de creştere copil (!!!).
Toate aceste categorii având, de cele mai multe ori, venituri net inferioare salariaţilor.
Subiectul a trecut cumva neobservat în mass media şi societatea românească, altele fiind atunci măsurile fiscale care au provocat rumoare pe scară mai largă.
Da, aş putea cataloga drept „noaptea minţii”, însă subiectul este prea serios şi prea dureros pentru interpretări peiorative.
Mai ales că, în acord cu statisticile, peste 100.000 de români sunt diagnosticaţi anual cu cancer.
Oricum, după asumarea acestui pachet de măsuri fiscale, am adresat o interpelare Primului-Ministru privind raţionamentul selectării „din pix” a persoanelor cu afecţiuni oncologice care beneficiază sau nu de scutire de plata contribuţiei pentru asigurările de sănătate.
Răspunsul, venit după 75 de zile, nu 30 cât este termenul legal, se încheie cu câteva menţiuni halucinante.
Menţiuni care trasează o imagine nu doar sugestivă, ci evidentă a modalităţii de decidere a măsurilor care „să scoată ţara din deficitul bugetar”.
Iată, citez, fragmente din încheierea răspunsului, de fapt din concluzii:
„Faptul că legiuitorul are posibilitatea de a excepta anumite categorii de persoane sau de venituri, precum pensiile, de la plata unei astfel de contribuţii reprezintă o chestiune care ţine în mod exclusiv de opţiunea sa. O atare exceptare nu este o cerinţă de ordin constituţional.”
„Tine în mod exclusiv de opţiunea sa”.
A legiuitorului, care în acest caz este Guvernul, căci şi-a asumat răspunderea. Constituţional, se pare.
Dar… halucinant. Cinic. Inuman. Ar mai fi sinonime, dar prefer eleganţa. Nu ştiu dacă şi cancerul o preferă.
Pentru că cei care guvernează ajung să pună un preţ pe sănătate, pe educaţie sau pe încă multe altele, astăzi, de 4 Februarie, Ziua internaţională de luptă împotriva cancerului, se potrivesc, prea bine din prea păcate, cuvintele lui Oscar Wilde:
„Un cinic cunoaşte preţul tuturor lucrurilor, dar nu cunoaşte valoarea lor”.
Dan CAȘCAVAL
Senator PSD Iași
Publicitate și alte recomandări video