Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
De aproape două secole, din Ghenarie 1832, funcţionează la Iaşi, neîntrerupt, una dintre cele mai importante instituţii: Arhivele Statului. E un loc al memoriei vital pentru identitatea şi istoria Moldovei. Ar merita, poate, o reverenţă!
În urmă cu 190 de ani luau fiinţă, la Iaşi, Arhivele Statului Moldovei, instituţie esenţială în construcţia statului modern, efect al formidabilului efort de civilizare a principatelor coordonat, după pacea de la Adrianopol, de contele Pavel Dimitrievici Kiseliov. Comandant al misiunii militare ţariste care a administrat Ţara Românească şi Preşedinte plenipotenţiar al Divanurilor celor două principate, Pavel Kiseleff, cum franţuzit i-a rămas numele pentru a ne reaminti că limba şi cultura franceză au fost atunci aduse în principate de ofiţerii armatei ţariste, a schimbat macazul istoriei noastre politice şi culturale îndreptându-ne spre Occidentul civilizat. Pavel Kiseleff a adunat un grup de lucru dintre boierii educaţi şi cu oarecare cunoaştere a rânduielilor civilizate ale Apusului care au redactat prima formă de Constituţie a acestei ţări numită Regulamentul Organic. Câte unul pentru fiecare principat, dar asemine în conţinut (cu excepţia bugetului specific), pentru prima oară ziditor de instituţii şi legi de tip modern. „Regulamentul Organicesc al Moldovei”, promulgat la 13 ianuarie 1832, în cinstea căruia s-a ridicat în Grădina Copou din Iaşi, între 1834 - 1841, primul monument de for public din ţară („Obeliscul cu lei”), prevedea, la art. 410, înfiinţarea Arhivelor Statului conduse de un boier „cu însuşirile cerute pentru asăminea dregătorie”. Cine ar fi putut fi mai potrivit decât Aga Gh. Asachi, cel care se ocupase, de altfel, în cadrul comisiei prezidate de Kiseleff, de redactarea capitolului privitor la arhivele statului din Regulamentul Organic. De atunci, Arhivele Moldovei, cel mai important instrument în păstrarea memoriei, funcţionează necontenit, fiind printre cele mai vechi şi longevive instituţii, având misiunea unică de a salvgarda şi conserva pentru posteritate urmele unei istorii perene, adevărate, cu o inestimabilă valoare identitară şi documentară.
Nimic nu pare mai departe de orizontul ficţiunii decât arhivistica. Ştiinţă „auxiliară” a istoriei, întrupând mirajul devorator al raţionalităţii operaţionale, al rigorii şi al regulilor dătătoare de siguranţă, obsedată de proceduri şi mecanisme logico-matematice gata să ofere algoritmul perfect al clasării şi distribuirii documentelor în dosare, al dosarelor în cutii, al cutiilor în fonduri, al fondurilor în colecţii şi al colecţiilor în arhive ordonate concentric într-un riguros labirint care adună urmele „adevăratei istorii”, arhivistica se hrăneşte, mai mult decât oricare altă disciplină a umanioarelor, din iluzia exactităţii şi a perfecţiunii fără rest. Totuşi, ce ştim cu adevărat despre trecut?
Ştim, bunăoară, cu certitudine că, la 1 Ghenarie 1832, ca efect al prevederilor art. 366 şi 410 din Regulamentul Organic, au început să funcţioneze la Iaşi, sub conducerea Agăi Gheorghe Asachi, Arhivele Statului Moldovei. Nu e loc de nicio ficţiune aici. Ele funcţionează, nestigherite şi astăzi, 190 de ani mai târziu, iar la etajul al doilea al clădirii din Bulevardul Carol I nr. 26 din Iaşi, ridicată, în 1977, prin osârdia lui Ion Iliescu şi a directorului Adrian Pricop, în depozitul nr. 3, la Colecţia „Manuscrise” încă găsim pe un raft, la nr. de inventar 1665, exemplarul din celebrul Reglement Organicesc a Moldovei, din 1831, unde, la pagina 285, putem citi, în româneşte cu caractere chirilice şi, pe coloana alăturată, în traducere franceză, conţinutul art. 410:
„În fieştecare an, la încheierea sesiilor Obşteştii Adunări, orighinalurile sămilor înfăţoşate, precum şi a alte documenturi, să vor depune în Arhiva Statului, a căreia alcătuire şi păstrare va fi încredinţată unui boieriu cu însuşirile cerute pentru asăminea dregătorie. Arhivistul Statului, ca un depozitariu al acturilor publice şi dregătoreşti, să va numi de către Domnul, din candidaţii propuşi de către Obşteasca Obiciniuita Adunare” [transcrierea lui Gh. Ungureanu]
Ce poate fi mai riguros exact decât asta?
Avem, de asemenea, la Arhiva de Cancelarie, Dosarul 3/ 1832, filele 1 şi 2, primul document emis de Gh. Asachi, Arhivist al Statului, document distrus în timpul bombardamentelor din cel de-al doilea Razboi Mondial când arhivele au fost strămutate în judeţul Argeş, dar, din fericire, tradus şi copiat de acelaşi Gh. Ungureanu în perioada interbelică, din care spicuim:
„La 7 Ghenarie 1832, nr. 1, Eşi
Sfatului Administrativ al Pricipatului Moldaviei.
Pe temeiul ofiţiei exelenţei sale domnului viţeprezident din 1 a curgătoarei supt nr. 22, prin care au binevoit a mă numi Arhivist a[l] Statului, gios iscălitul spre a putea păşi cătră încredinţată mie însărcinare, pe de o parte prezentarisăsc cu toată cinstea persoanele ce să cuvin a fi întrebuinţate în potrivire cu o cunoştinţă analogă cătră asemine lucrare după statul cuprins prin Reglementul Organicesc şi anume pe d.[omnul] Iordachi Mălinescu ca Secretariu, prin pe dumnealui Nicolai Ciurea şi Onufrei Florescu ca scriitori, pentru cari cu plecăciune rog a se întări.
Iar pe de altă parte, cinstitul Sfat avînd în privire trebuinţa grăbitoare întru aşăzarea şi regularisirea acturilor aflătoare acum pe la deosebite presudsfii, rog să rînduiască o casă încăpătoare şi sigurită, pentru cari dacă vreo mai bună închipuire întru aceasta ar lipsi, apoi socotesc că pînă la zidirea unii înadins binale rînduite prin Reglement s-ar putea întrebuinţa cu chip provizornic un gherghir [pivniţă boltită, n.m.] ce se găseşte supt Gimnazia Vasiliană din ograda bisericii Trei Erarhi”.
Ce ar putea fi mai riguros exact decât această copie? Chiar dacă, în realitate, primul loc de depozitare a documentelor şi, prin extensie, primul sediu al arhivelor ieşene a fost până la urmă în pivniţele casei lui Alecu Balş, imobil astăzi restaurat, care adăposteşte birouri şi săli ale Academiei de Arte şi ale Filarmonicii de Stat. De pe care lipseşte însă vreun semn că Arhivele au adăstat acolo, vreme de câteva zeci de ani, în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Pentru că arhivele au rolul de a păstra intacte, atât cât omeneşte e posibil, urmele unui prezent care nu mai este, până şi copia capătă, iată, statut de document, cu atât mai mult cu cât ea a fost realizată de cel mai longeviv şi important director, care a care au marcat istoria instituţiei din 1941 până în 1968.
La mulţi ani Arhivelor Naţionale Iaşi!
Florin Cîntic este istoric, director al Arhivelor Naţionale, Filiala Iaşi şi scriitor
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Trei copii au ajuns la spital după ce un copac a căzut peste mașina în care se aflau
IMAGINEA ZILEI: fața occidentală a aeroportului Iași după ce s-a deschis marelui public
4,25 milioane de dolari pentru cel mai scump medicament din lume
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |