1989: exemplul polonez
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 19.09.2021

1989: exemplul polonez

GALERIE
Alexandru-Calinescu
  • Alexandru-Calinescu
- +

Una peste alta, lipsa informaţiilor ar putea explica, măcar în parte, de ce multor români Ceauşescu le părea intangibil, iar comunismul le părea etern. O viziune fatalistă pe care am întâlnit-o la oameni cultivaţi şi inteligenţi chiar şi după căderea Zidului Berlinului.

Berlinul de est 1953, Budapesta 1956, Praga 1968, Gdansk 1970 şi din nou Gdansk 1980… Sunt principalele încercări de a înlătura regimurile comuniste din ţările respective, încercări care au îmbrăcat diverse forme, de la greve şi constituirea unui sindicat independent la revolta populară, când oamenii ieşeau cu puştile în faţa tancurilor sovietice, revolte înecate în sânge. Ba chiar cehii au crezut că pot crea un "socialism cu faţă umană", tentativă soldată şi ea cu un eşec. Toate aceste eşecuri însemnau, evident, speranţe năruite şi iluzii destrămate. Şi a venit, în sfârşit, acel uluitor an 1989, când speranţele au renăscut şi când nimic nu mai părea imposibil. Mă întreb care eveniment, dintre cele multe şi de o importanţă capitală, a arătat cu deplină claritate că sfârşitul comunismului este foarte aproape. Ştiu, nu e uşor de stabilit astfel de ierarhii; în ce mă priveşte cred că semnalul decisiv al desprinderii de comunism şi al trecerii către democraţie l-a dat, în urmă cu exact 30 de ani, investirea, în Polonia, a unui guvern majoritar necomunist. Era pentru prima oară când se întâmpla aşa ceva în ţările Europei răsăritene care, după al doilea război mondial, cunoscuseră doar dictatura partidului unic.

Acest eveniment era, în Polonia, rezultatul unui proces lung şi anevoios. El a demarat o dată cu crearea, în 1980, a sindicatului Solidaritatea. Oraşele portuare şi industriale ale nordului - Gdansk, Gdynia - fuseseră teatrul unor mişcări sociale importante, cu deosebire în 1970, când represiunea a făcut zeci de morţi (filmul din 1977 al lui Wajda, Omul de marmură, s-a vrut un omagiu adus celor care s-au jertfit atunci). Un deceniu mai târziu muncitorii de la şantierele navale se revoltă din nou, intră în grevă şi, mai ales, au o iniţiativă care va produce teribile dureri de cap puterii comuniste: înfiinţează un sindicat independent, numit Solidaritatea. Marea popularitate a sindicatului şi a liderului său Lech Walesa i-a determinat pe guvernanţi să ia măsuri radicale: în decembrie 1981 sindicatul a fost interzis, iar majoritatea conducătorilor săi au fost arestaţi (despre evenimentele din 1980 şi despre Lech Walesa, acelaşi uriaş regizor Andrzej Wajda a făcut filmul Omul de fier). În ciuda represiunii, spiritul Solidarităţii a rămas viu, sindicatul continuând să existe în clandestinitate. Iminenţa unor noi mişcări sociale ample a determinat guvernul ca, la începutul anului 1989, să accepte dialogul cu reprezentanţii sindicatului, care reintra în legalitate. Mai mult, Solidaritatea a putut participa la alegerile legislative din iunie. La Dietă, sindicatul a obţinut 35% din voturi, acesta fiind procentajul maxim prevăzut în acordurile prealabile dintre guvern şi sindicat. La Senat în schimb, unde nu fusese stabilită o limită, Solidaritatea a obţinut 99 din cele 100 de locuri! Rezultatele consacrau o înfrângere usturătoare a comuniştilor. În ziua de 24 august a fost investit, aşadar, guvernul condus de Tadeusz Mazowiecki, un intelectual care se alăturase, încă din 1980, Solidarităţii.

Ce lecţie mai limpede se putea trage de aici, dacă nu aceea că prin alegeri democratice comuniştii din ţările Europei răsăritene sunt condamnaţi să plece de la putere? Semnificativ este faptul că evenimentele din Polonia au stârnit furia lui Nicolae Ceauşescu care a cerut, nici mai mult nici mai puţin, ca ţările "frăţeşti" din Tratatul de la Varşovia să intervină cu forţe militare şi să restabilească ordinea. Din fericire, la Kremlin nu se mai aflau nici Hruşciov, nici Brejnev, iar Gorbaciov anunţase deja că nu se va mai amesteca în treburile interne ale statelor zise "socialiste". E de remarcat, totodată, că românilor li se ascundea, în mod sistematic, ce se întâmpla la Varşovia, Berlin, Praga etc. Singura sursă de informaţie era, bineînţeles, postul de radio Europa liberă. Una peste alta, lipsa informaţiilor ar putea explica, măcar în parte, de ce multor români Ceauşescu le părea intangibil, iar comunismul le părea etern. O viziune fatalistă pe care am întâlnit-o la oameni cultivaţi şi inteligenţi chiar şi după căderea Zidului Berlinului.

Să amintesc că în iunie, când aveau loc alegeri în Polonia, la Budapesta se organizau grandioasele funeralii naţionale (200.000 de participanţi!) ale lui Imre Nagy, cel care încercase, în 1956, să scoată Ungaria din orbita sovietică. Şi încă o coincidenţă: aproape concomitent cu alegerile poloneze s-a produs deschiderea graniţelor de către Ungaria. Fisuri adânci apar astfel în "blocul" comunist: era, neîndoielnic, începutul sfârşitului.

Alexandru Călinescu este profesor universitar doctor la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, critic literar şi scriitor

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Grand Slam, povestea unei himere

Nicolae GRECU

Grand Slam, povestea unei himere

Singurătatea lui Djokovic, în faţa fileului şi a lui Medvedev, a fost definitorie cu un game înaintea finişului, când dârzul reprezentant al unui neam de luptători, a izbucnit în lacrimi.

Filmuletul zilei

opinii

Etimologicale pescăreşti (IV)

Eugen MUNTEANU

Etimologicale pescăreşti (IV)

Seria consideraţiilor etimologice din sfera mai largă a pescuitului este continuată de câteva cuvinte româneşti importante referitoare la ambarcaţiuni.

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

pr. Constantin STURZU

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

La mijlocul primei luni a anului bisericesc prăznuim Înălţarea Sfintei Cruci. Istoric vorbind, această sărbătoare aminteşte de două evenimente: găsirea Sfintei Cruci la Ierusalim de către Sfânta Împărăteasă Elena şi înălţarea ei în văzul tuturor în acea zi, dar şi pe 14 septembrie 335, imediat după sfinţirea primei Biserici a Învierii Domnului, zidită de Sfântul Împărat Constantin cel Mare, respectiv aducerea Sfintei Cruci înapoi în Ierusalim, pe 14 septembrie 630, după ce a fost recuperată de la perşi de către împăratul bizantin Heraclius.

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Democraţia liberală din Statele Unite ale Americii şi Anglia a fost influenţată pozitiv de impactul diverselor „religii ale raţiunii”, precum deismul sau teismul. Acestea au jucat un rol de mediator între sistemul socio-politic al teoriei raţionale a drepturilor naturale şi cel religios. Aceste noi religii seculare nu reprezentau decât contracţii instituţionale ale religiilor tradiţionale, născute prin acţiunea revoluţiilor franceză şi americană. 

pulspulspuls

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

Apropo de congresul liberal cu alegeri de lider care bate la uşă, ce va fi de azi egzact într-o săptămână, cică printre unii liberalii mai vechi se vorbeşte că jocurile ar fi deja făcute, iar Cîţu ar avea deja cam două treimi din voturi de partea lui.

Caricatura zilei

PNDL3

Editia PDF

Bancul zilei

- Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.