2.000 de ieseni si-au schimbat Dumnezeul

Cautind mintuirea sau atrasi de avantajele materiale pe care le-ar putea obtine, mii de ieseni si-au schimbat religia in ultimii 12 ani. Un fenomen ingrijorator, considera preotii ortodocsi si catolici, si care, asa cum arata datele statistice oficiale, a dus dupa ’90 la dublarea numarului de neoprotestanti din Iasi. Unul dintre motivele convertirii, recunoscut chiar de o parte a preotilor ortodocsi, este lipsa de preocupare a bisericii majoritare pentru pastrarea credinciosilor la sinul sau si rigiditatea dogmelor pe care le impune. Cei care iau in calcul aceste argumente sint cei care intr-adevar cauta o religie care sa-i reprezinte si prin care spera sa ajunga la cunoasterea lui Dumnezeu. Altii s-au convertit, poate, cu gindul la ajutoarele pe care le promit cultele neoprotestante si la locurile de munca in strainatate pe care i-au ajutat sa le gaseasca. Granita dintre convingere si prozelitism este greu de stabilit cu exactitate. Dovada insa ca aceasta din urma "metoda" a functionat cu preponderenta sint cele citeva sute de ortodocsi care, dupa ce au "testat" diferite terenuri neoprotestante, s-au reintors la religia in care s-au nascut.
Protestantii si-au dublat numarul in ultimii 12 ani
De departe, cei mai multi ieseni au fost "cuceriti" dupa 1990 de Biserica Crestina dupa Evanghelie si de Biserica Penticostala. Recensamintul din martie 2002 a aratat ca cele doua culte neoprotestante isi "adjudeca" in momentul de fata fiecare cite aproape 2.000 de adepti, aproximativ jumatate dintre acestia convertindu-se dupa Revolutie. O dublare a numarului de adepti s-a inregistrat si in cazul Bisericii Baptiste, care, dupa cum sustin reprezentantii sai, are acum la Iasi in jur de 700 de adepti. "Inainte de 1990, la Iasi erau cam 300-400 de baptisti, iar acum sint aproximativ 700", spune Dinu Pop, pastor paroh la Biserica Crestina Baptista "Sfinta Treime" din Nicolina. Conform ultimului recensamint, Biserica Adventista de Ziua a Saptea reprezinta in Iasi aproape 1.000 persoane.
Convertirea se poate face dupa doar doua luni de "initiere"
Care sint argumentele care i-au dus pe ieseni in baptistierele evanghelice, penticostale, baptiste sau adventiste? Pastorii si prezbiterii care oficiaza serviciile religioase la aceste culte, inclusiv convertirile, sustin ca argumentul suprem este credinta. "Botezul reprezinta ingroparea omului vechi si nasterea unui alt om, a carui puritate este simbolizata si de vestimentatia de culoare alba pe care o poarta atunci cind primeste botezul", explica pastorul Dinu Pop. Un curs de cateheza de doua, trei luni, exprimarea deciziei de convertire in fata liderului religios al bisericii respective, o haina alba, si convertirea este ca si facuta. Preotul, imbracat intr-o haina neagra, intra intr-un bapstisier (un vas asemanator cristelnitei in care sint botezati copiii ortodocsi, doar ca mai mare) si-l intreaba pe "candidat": "Crezi ca Iisus Hristos este fiul lui Dumnezeu si mintuitorul tau personal?". Daca acesta spune "da", este cufundat cu totul in apa si astfel devine crestin dupa evanghelie, penticostal, baptist sau adventist.
Promisiuni de slujbe in strainatate
Pe linga cei care poate isi vor gasi mintuirea prin acest pas, aceasta ceremonie reprezinta "pretul" pe care l-au platit sute de ieseni pentru a obtine o sacosa cu "ajutoare", un loc de munca in strainatate sau un loc intr-o scoala buna pentru copiii lor. Iar fundatiile care s-au infiintat pe linga bisericile neoprotestante, cu sprijin financiar de la "fratii" si "surorile" din alte tari, nu par a fi zgircite cu noii adepti. Din fiecare cult neoprotestant, un procent insemnat, reprezentind citeva sute de membri, se afla acum in strainatate. "Exista membri care lucreaza in Italia, Franta, Belgia, Olanda, unde exista deja biserici romane baptiste", spune pastorul Dinu Pop. "Citeva sute de adventisti lucreaza in strainatate", spune si Mihai Pislaru, reprezentantul Bisericii Adventiste de Ziua a Saptea de la Perieni (comuna Probota). Pe linga facilitarea obtinerii unui loc de munca mai bine platit in strainatate, crestinii dupa Evanghelie din Iasi mai beneficiaza si de avantajele oferite de Colegiul "Richard Würmbrandt". Infiintat in urma cu sapte ani, acesta va avea in aceast toamna 400 de elevi doar la clasele I-VIII. Vasile Romaniuc, unul dintre prezbiterii de la Biserica Crestina dupa Evanghelie de pe strada Smirdan si presedintele Fundatiei "Filocalia", cea care administreaza colegiul, spune ca media de la bacalaureat a absolventilor acestui colegiu a fost in 2002 de 8,75. Desi taxa de scolarizare este de 50 de dolari pe luna, acesta sustine ca prin sponsorizarile din America reuseste sa acopere peste 80% din cuantum.
"Este un fenomen ingrijorator"
Nu toti iesenii care au vazut initial intr-unul sau altul dintre cultele neoprotestante o biserica "a tuturor posibilitatilor" au si avut de cistigat. Iar o parte dintre cei dezamagiti, citeva sute, asa cum sustin reprezentantii bisericii ortodoxe, s-au intors la religia in care s-au nascut. "Foarte multi dintre cei care s-au convertit dupa evanghelizarile fortate de pe stadioane s-au intors in timp la dreapta credinta. Ei nu au fost insa botezati din nou, pentru ca taina botezului nu se administreaza de doua ori. Revenirea se face printr-o rugaciune de iertare", spune preotul protopop Constantin Andrei. Pina cind se vor intoarce insa majoritatea dintre membrii pierduti de biserica ortodoxa, dublarea numarului de neoprotestanti in ultimii 12 ani ridica o mare problema reprezentantilor acesteia. "Este un fenomen ingrijorator. Biserica ar trebui sa aiba mai multa grija de membrii sai, sa-si intensifice activitatea misionar-pastorala si, acolo unde este posibil, si pe cea filantropica", crede preotul Ion Vicovan, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxa.
"Criteriul de selectie este ceea ce li se ofera"
Acesta considera ca cei mai multi dintre adepti sint cistigati de bisericile neoprotestante prin prozelitism, si nu prin convingerea ca ele reprezinta adevarata credinta. "Primii care-i contacteaza sint si aceia care-i cistiga: daca la usa bate un baptist, devine baptist, si nu altceva. Aceasta inseamna ca nu sint interesati de linia pe care trebuie sa o urmeze, criteriul de selectie fiind ceea ce li se ofera", spune lect.dr Ion Vicovan. "Am cunoscut persoane care au trecut de la baptisi la penticostali, si invers, deci justificarea nu este invatatura bisericii respective", completeaza acesta. Preotul Cornel Cadar, consilierul cultural al Episcopiei Romano-Catolice, considera ca jumatate dintre neoprotestanti au fost cistigati prin prozelitism si jumatate prin slaba preocupare a bisericilor traditionale fata de cei pe care-i reprezinta. In ce priveste plecarea in strainatate, favorizata de bisericile neoprotestante pentru membrii sai, preotul Cornel Cadar crede ca "ortodocsii si catolicii au plecat in aceeasi masura", dar ca atunci cind inlesnirea are intr-adevar loc, poate fi numita "prozelitism", iar acesta este interzis de lege. (Mirela CORLATAN)

Publicitate și alte recomandări video