anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

vineri, 19.08.2022

2018, al doilea cel mai călduros an înregistrat vreodată în Arctica

GALERIE
climate3
  • climate3
- +

În Arctica, 2018 a fost al doilea cel mai călduros an înregistrat vreodată, ca parte a tendinţei de încălzire ce ar putea schimba în mod dramatic tiparele de climă, potrivit unui raport dat publicităţii marţi de către Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică (NOAA), relatează Reuters.

"Temperatura aerului în ultimii cinci ani în Arctica a depăşit toate recordurile anterioare înregistrate începând cu 1900", potrivit raportului anual NOAA, Arctic Report Card 2018, care susţine că anul 2018 a fost al doilea după 2016 din punctul de vedere al creşterii temperaturilor globale din regiune.

Este vorba despre cel mai recent avertisment referitor la schimbările climatice făcut de agenţiile guvernamentale americane, deşi preşedintele Donald Trump s-a declarat sceptic referitor la acest fenomen şi a promovat o agendă în favoarea combustibililor fosili.

Potrivit studiului, încălzirea zonei Arctice continuă într-un ritm aproape dublu faţă de restul planetei, iar această tendinţă pare să modifice forma şi puterea curentului de aer ''jet stream'', care influenţează vremea din emisfera nordică.

"Creşterea temperaturii atmosferice în Arctica are ca rezultat un curent jet-stream neobişnuit de lent şi de vălurit, care a coincis cu fenomene meteo anormale", se mai spune în raport, precizându-se că schimbarea modelelor de climă au adus deseori temperaturi deosebit de reci în zone situate la sud de Cercul Arctic.

Spre exemplu, "un val de furtuni de iarnă severe în estul Statelor Unite în 2018, precum şi valul de vreme extrem de rece din Europa în martie 2018, cunoscut sub denumirea 'Bestia din Est'".

Ecologiştii au avertizat cu mult timp în urmă referitor la încălzirea rapidă din Arctica, spunând că ameninţă specii precum urşii polari şi este un semnal pentru alte fenomene cu impact mai larg declanşate de schimbările climatice asupra planetei.

Oamenii de ştiinţă au avertizat că regiunea ar putea suferi pagube de trilioane de dolari provocate de încălzirea globală în domeniul infrastructurii, în deceniile următoare.

Însă topirea gheţii din Arctica a atras atenţia statelor care au teritorii în regiunea polară precum SUA, Canada şi Rusia prin deschiderea unor noi căi de navigaţie şi acces mărit către o regiune despre care se crede că este bogată în petrol şi minerale.

Atât SUA cât şi Rusia şi-au exprimat interesul referitor la stimularea forajului în regiunea Arctică, iar Rusia şi-a consolidat prezenţa militară în nord.

Raportul NOAA vine la câteva săptămâni după ce mai mult de 12 agenţii guvernamentale americane au realizat un studiu care concluzionează că schimbările climatice sunt cauzate de folosirea combustibililor fosili şi vor costa economia SUA sute de miliarde de dolari până la sfârşitul secolului.

Trump, care a redus măsurile de protecţie din domeniul mediului şi climei din mandatul Obama pentru a mări producţia internă de combustibili fosili, a spus, referitor la raportul National Climate Assessment: "Nu cred".

Anul trecut, Trump şi-a anunţat intenţia de a retrage SUA din Acordul de la Paris din 2015, la care au aderat circa 200 de state pentru a combate schimbările climatice, argumentând că acordul va distruge locuri de muncă şi va oferi puţine beneficii climatice tangibile. AGERPRES

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Reformă? Ce fel de reformă?

Alexandru CĂLINESCU

Reformă? Ce fel de reformă?

În ce mă priveşte sunt sceptic, nu în ultimul rând din cauza persoanei care se află acum în fruntea ministerului. Sorin Cîmpeanu e o marionetă care se complace în insignifianţă. Fără coloană vertebrală, a servit drept unealtă obedientă mai multor partide. (...) Vorbeşte ca un robot, înşiră platitudini după platitudini. Este, cu siguranţă, omul cel mai puţin potrivit să reformeze învăţământul românesc.

opinii

Am fost la Gânju…

Nicolae TURTUREANU

Am fost la Gânju…

Un text „Sfâşietor - jurnalul unui artist care ştia că moare”, scris de Emilia Chiscop şi reluat de ZDI, după 20 de ani, mi l-a repanotat, pe simeza memoriei, pe redutabilul artist al penelului, Ioan Gânju. Mi-am amintit că şi eu „Am fost la Gânju”, dar cu încă vreo două decenii înainte, când „alte glasuri, alte încăperi” îşi etalau rezonanţele. Reiau, aici şi-acum, textul apărut la rubrica mea din ZDI, reprodus ulterior, sub genericul „Figuri. Legende”, în volumul „Cronice şi... anacronice” (Junimea, 2017).

Om câine

George PLEȘU

Om câine

Fără să ofer spoilere care să strice plăcerea celor care vor decide să-l vadă din 16 septembrie, când intră în cinematografe, spun doar că povestea creşte ca intensitate cu fiecare secvenţă până ajunge la paroxism, iar finalul deschis te face să pleci cu întrebări care revin şi-n zilele de după vizionare. Din ce-mi aduce la suprafaţă memoria afectivă, e probabil cel mai bun debut de la „Marfa şi banii” (2001) a lui Cristi Puiu.

Modernitatea şi postmodernitatea alienării

Codrin Liviu CUȚITARU

Modernitatea şi postmodernitatea alienării

Fugi, Rabbit (şi toată seria pe care o deschide) reprezintă o parabolă a alienării în universul postindustrial, publicarea sa în română căpătând, încă din 2008, cu un an înaintea morţii scriitorului, o neaşteptată legitimitate culturală în contextul prezentului.

pulspulspuls

O cotonogeală politică cu icnete şi gemete. Se vorbeşte de 40.000 de coco

O cotonogeală politică cu icnete şi gemete. Se vorbeşte de 40.000 de coco

Ehehei, dragii moşului, apăi să ştiţi voi aicea că cele mai interesante cotonogeli politice sunt, cum v-am mai spus noi şi cu alte ocazii, alea care au loc pe sub masă, când loviturile se aplică cu bombeul direct la ouşoarele sau fluierul piciorului adversarului, şi când icniturile şi gemetele sunt pe înfundatelea, ca să nu te dai de gol. 

Caricatura zilei

Ambulanța

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.