2020: reforma în cultură se amână din nou?

Pe scurt este vorba despre modificarea unui OUG de acum 12 ani, 189/2008, care privește managementul cultural. Discuția în jurul acestui document este foarte lungă, dar e îndeajuns să observăm faptul că vorbim de anul 2008, deci la aproape două decenii de democrație românească, așa cum a fost ea. Însă transparența nu a fost niciodată un atu al statului român. Ideea de manager cultural a prins repede în mediul autohton după 1990, vorbindu-se încă de pe atunci de nevoia de pregătire a resursei umane, ceea ce azi am numi profesionalizare. Dar aceste posturi cheie au fost mereu bune și călduțe, mize foarte ușoa­re pentru politică.

 

Deprofesionalizarea sistemului cultural

 

Astfel s-a ajuns la o mulțime de scandaluri, mizele sectorului cultural și îndeosebi ale părții sale independente evoluând foarte mult. E drept, și OUG 189 s-a tot schimbat (de vreo cinci ori), dar schimbările au ținut de dorințele decidenților politici și mai puțin de nevoile reale ale sectorului. Pentru o prezentare a ce a adus și cum a schimbat această lege situația, a se vedea articolul semnat de Ioa­na Tamaș, Managementul institu­țiilor în defavoarea managerilor culturali, în „Dilema veche“, în sep­tembrie 2013.

Între timp, încercările de modificare din partea indepen­den­ților au fost anulate, aceștia ajungând să vorbească de căutarea deprofesionalizării sistemului cultural și aruncarea sa în derizoriu. Multe instituții de cultură au ajuns să fie conduse în fapt de neprofe­sioniști (cazurile clasice sunt cele în care contabilul are cuvântul decisiv, iar acela este „nu se poate“).

Și iată-ne iarăși în punctul în care vorbim despre reformă și modificarea OUG 189. Aici intră în scenă doi senatori, unul de la PSD, celălalt de la USR, ambii foști miniștri ai Culturii: Lucian Ro­maș­canu și Vlad Alexandrescu. Aceștia au elaborat un proiect de lege de modificare a 189. Mai mult, au ținut cont de părerile venite din partea mediului independent – și aici cu toții suntem conștienți de cât de puternic a fost lovit acesta de pandemie, mult mai puternic decât angajații statului, care au avut o umbrelă dea­supra capului. Este adevărat, ar fi perfect dacă legislația ar fi coerentă, prin corelarea felului de funcționare a fiecărei categorii, de la muzee la biblioteci, teatre etc., dar este nevoie de un început în reformă.

Cum spuneam, aceste dolean­țe ale mediului independent au dus la modificarea proiectului de lege. Care, culmea, a fost avizat negativ de Ministerul Culturii, Bogdan Gheorghiu schimbându-și părerea „după consultări cu spe­cialiști din minister“. În acest moment, proiectul a trecut de Senat și se află la Comisia de Cultură a Camerei Deputaților.

 

Prevederi dorite, dar parcă nu

 

Am considerat că este important să ajungă la cunoștința publică ce susțin membrii sectorului cultural independent și de aceea publicăm alăturat scrisoarea deschisă adresată Ministerului Culturii. Această scrisoare deschisă, iniți­ată de coregraful Cosmin Manolescu și de dramaturgul Mihaela Michailov și semnată de un nu­măr mare de actanți din sectorul independent, arată, printre altele, necesitatea unei întâlniri între reprezentanții ministerului și cei implicați în domeniu. Scrisoarea a fost depusă la registratura Ministerului Culturii pe data de 27 mai, dar, așa cum punctează ini­țiatorii ei, nu au primit nici un răspuns. Deocamdată cel puțin.

Nu este însă singura inițiativă de acest fel: un memoriu al in­dependenților a apărut pe blogul Apel pentru competențe, sindicatul actorilor a transmis și el un punct de vedere, alături de amendamente privind proiectul de lege.

Dar a existat și reversul: proiectul a fost contestat de 57 de ma­nageri de teatre, la care se adaugă și directori de muzee. Toți din sistemul bugetar. De ce? Din cauza unor prevederi din proiectul de lege, care privesc limitarea numărului de mandate, limitarea pozi­țiilor pe care le poate ocupa o per­soană (ar trebui ca un director de teatru să poată fi manager, ac­tor, regizor deodată?, dar un director al unui muzeu de artă ar trebui să poată fi deodată artist, ma­nager și, în aceas­tă calitate, cumpărător al propriilor crea­ții?), introducerea unei vârste de pensionare etc. Pentru detalii, recomand parcurgerea analizei Cristinei Modreanu, De ce e necesară reforma în cultură și de ce nu mai poate fi ea evitată, din „Revista Scena“.

În același timp, cei din sectorul independent insistă asupra necesității apariției unui statut al artistului și lucrătorului independent, crearea unor mecanisme de finanțare dedicate sectorului, permeabilitatea crescută a sistemului de stat, pornind de la schimbarea puternică a mediului cultural, de la necesitatea resimțită tot mai puternic și în România a implicării artiștilor în cotidian.

Este clar un lucru: că reforma se impune. Este neclar un lucru: când se va petrece. Cum conchi­de Cosmin Manolescu pentru „Suplimentul de cultură“: „Pentru moment așteptăm“.

 

Scrisoarea deschisă a sectorului cultural privat
 

În atenția dlui Ludovic Orban, Prim Ministru

În atenția dlui Bogdan Gheorghiu, Ministrul Culturii

În atenția dlui Gigel Știrbu, Președinte Comisia de Cultură din Camera Deputaților

În atenția dlui Lucian Romașcanu, Președinte Comisiei de Cultură din Senat

Stimate Doamne, Stimați Domni,

Actuala criză sanitară provocată de pandemia cu virusul SARS-CoV-2 a generat o vulnerabilizare extremă a operatorilor culturali din mediul asociativ și privat, spații culturale independente, precum și a lucrătoarelor și lucrătorilor din sectorul cultural independent (manageri de proiect, producători, tehnicieni de sunet și lumini, experți culturali, relații publice etc), afectat substanțial de instabilitate economică și incertitudine socială, dar și de lipsa de perspectivă privind derularea activităților culturale pentru anul 2020.

În contextul în care sectorul independent este oricum precarizat și fragilizat, în ciuda aportului consistent la evoluția economico-socială a României, pandemia a acutizat condițiile problematice de muncă, insecuritatea persistentă și a accentuat inechitățile cu care se confruntă scena artistică independentă. Proiectele culturale inițiate de sectorul privat – reprezentat de asociații, fundații, PFA-uri și firme private SRL – au fost și sunt relevante pe mai multe paliere socioculturale: au oferit acces la reprezentare și educație culturală în zone defavorizate, au creat cadre de intervenție socială cu rol hotărâtor în dezvoltarea unor comunități, au structurat activități culturale variate pentru categorii de public nou, au realizat studii de cercetare și au dezvoltat politici culturale, au inovat sectorul cultural prin proiecte și programe care au compensat oferta instituțiilor publice. În situația de față, sectorul independent a fost unul dintre puținele sectoare funcționale care, prin mutarea activităților în online și plata acestora, au contribuit la bugetul de stat, dar au venit și cu o ofertă culturală amplă (respectiv producție de spectacole și concerte, mese rotunde și ateliere în mediul online) pentru oamenii aflați în izolare.

Lipsa Statutului Artiștilor și lucrătorilor și lucrătoarelor culturale (cerută de sectorul cultural independent de peste 15 ani de zile), dependența, în cele mai multe cazuri, de un singur fond cultural care le asigură supraviețuirea la limită – AFCN (Administrația Fondului Cultural Național), dispariția unor spații culturale care generau dinamism și inovație artistică și incapacitatea celor rămase de a-și continua activitatea în absența unor fonduri multianuale dincolo de proiectele derulate, inexistența unei plase de siguranță socială care să ofere un venit minim garantat și perspective de formare profesională și dezvoltare celor care activează în zona independentă, reprezintă probleme grave pe care sectorul cultural privat le aduce în discuție de ani de zile.

În acest context, vă solicităm o întâlnire de urgență cu reprezentante și reprezentanți ai sectorului independent, în care să fie abordate următoarele puncte:

– statutul artistului și al lucrătoarelor și lucrătorilor independenți. Acest statut ar oferi posibilitatea acordării de sprijin financiar și a unui asistențe medicale de urgență, precum și condiții de pensionare pentru artiștii independenți și lucrătoarele culturale, după modelul statutului de intermitență deja existent în Franța, Belgia, Austria, dar și alte țări din Uniunea Europeană. Pe perioada în care aceștia nu au proiecte, sunt sprijiniți de către Stat prin acordarea unui sprijin financiar lunar dacă fac dovada unui număr de spectacole și de ore lucrate pe perioada anului prin contracte de drept de autor;

– statutul spațiilor culturale private, administrate de operatori culturali independenți, ONG-uri sau firme private, și necesitatea acordării de urgență a unor „subvenții de continuitate“ pentru perioada 2020-2021, din fondurile de asistență oferite de Uniunea Europeană prin programul EU Coronavirus Response Investment Initiative;

– asigurarea unui fond de urgență pentru situații de criză, gestionat de o echipă independentă de experți cu experiență;

– transformarea AFCN-ului pentru anul 2021 într-un fond de finanțare destinat exclusiv sectorului cultural privat (asociații, fundații, PFA și SRL-uri);

– creșterea bugetului alocat sectorului cultural și a numărului de fonduri destinate sectorului independent, la nivel național și regional;

– dezvoltarea de noi programe ale Ministerului Culturii care au în centru sectorul independent și care necesită consultări prealabile;

– acordarea unor facilități fiscale pentru artiștii independenți prin renunțarea în anul 2020 la impozitarea cu 10% a contractelor de autor, în cazul în care aceștia nu beneficiază de contract de muncă în regim part-time sau full-time, sau eventual creșterea plafonului pentru care se plătesc contribuțiile CAS și CASS de la salariul minim la salariul mediu sau un alt plafon mai rezonabil;

– eliminarea barierei dintre teatrele de stat și cele independente prin facilitarea accesului creatorilor independenți și în spații subvenționate de la bugetul local;

– accesul artiștilor independenți în învățământ, prin introducerea teatrului, artelor vizuale, dansului, muzicii ca materii opționale în școli.

În egală măsură, ținând cont de faptul că o serie de state din Uniunea Europeană (Republica Cehă din 15 mai, Portugalia de la 1 iunie, Germania din 30 mai) reiau activitățile culturale, în aer liber și în spații mici de spectacole/ săli de concerte, vă cerem să analizați oportunitatea de a permite reluarea activităților culturale, începând cu data de 15 iunie pentru activitățile în aer liber și 30 iunie (pentru redeschiderea teatrelor, cinematografelor, sălilor de concerte), desigur cu luarea tuturor măsurilor sanitare necesare (distanțare socială de 1,5 metri, număr limitat de spectatori/ participanți, purtarea măștilor în sălile de spectacol etc.) pentru a permite sectorului cultural independent să supraviețuiască contextului extrem de dificil provocat de pandemia COVID-19.

De asemenea vă cerem să creșteți bugetul alocat sectorului cultural – unul din cele mai mici din Uniunea Europeană și insuficient pentru a rezolva problemele majore cu care se confruntă sectorul cultural – și să demarați de urgență consultările privind construcția unui noi strategii culturale pe termen mediu și lung 2021-2031 precum și a unor politici culturale sectoriale. Menționăm că vechea Strategie Națională pentru Cultură și Patrimoniul Național 2016-2020 realizată de un grup de experți independenți în 2015 a expirat, iar documentul nu a fost aprobat nici până în prezent de Guvernul României.

Ne arătăm disponibilitatea – prin desemnarea unui grup de artiști PFA, experți culturali și reprezentante ale unor operatori culturali privați din sectorul asociativ și firme culturale private – de a participa la o întâlnire de urgență cu membrii Guvernului României și a Comisiilor de Cultură reunite ale Parlamentului României, pentru a vă prezenta direct situația actuală dificilă a sectorului cultural independent și a analiza împreună măsurile care trebuie luate pentru a asigura un cadru de supraviețuire și dezvoltare pentru sectorul cultural românesc.

Vă mulțumim pentru atenție și vă asigurăm de întreaga noastră considerație.

Publicitate și alte recomandări video