25 de persoane ar fi fost ucise în operaţiunile azere din Nagorno-Karabah

marți, 19 septembrie 2023, 21:40
6 MIN
 25 de persoane ar fi fost ucise în operaţiunile azere din Nagorno-Karabah

Azerbaidjanul a declarat că intenţionează să ducă până la "bun sfârşit" operaţiunile calificate drept "antiteroriste" lansate marţi în regiunea separatistă Nagorno-Karabah, locuită în principal de armeni. Mediatorul pentru drepturile omului din Nagorno-Karabah, Ghegham Stepanian, a declarat că 25 de persoane au fost ucise în regiune, între care doi civili, iar alte 80 de persoane au fost rănite, printre care opt copii, relatează Reuters.

O declaraţie a Ministerului Apărării de la Baku a precizat că forţele azere au ocupat până în prezent peste 60 de posturi militare şi au distrus până la 20 de vehicule militare cu alte echipamente. Reuters precizează că nu a putut verifica imediat rapoartele de luptă din Azerbaidjan.

Recunoscută la nivel internaţional ca parte a Azerbaidjanului, enclava Nagorno-Karabah este gestionată în parte de grupări disidente armene, care o consideră drept patria lor strămoşească.

Această dispută între cele două foste ţări ale Uniunii Sovietice a dat deja naştere la două războaie în trei decenii. Un conflict etnic sângeros a dus la secesiunea Nagorno-Karabahului în 1991. Apoi, în toamna anului 2020, Baku a lansat o ofensivă recucerind o parte din teritoriul controlat de separatiştii susţinuţi de Armenia.

Tensiunile s-au amplificat din nou la începutul acestei luni, când cele două părţi s-au acuzat reciproc de desfăşurarea de trupe, pe fondul penuriei de alimente cauzate de controalele la frontieră instituite de Azerbaidjan în urmă cu câteva luni pentru a stopa ceea ce Baku acuză că ar fi transporturi cu arme de contrabandă ale armenilor.

În timp ce divergenţele au persistat între Baku şi Erevan, două coridoare umanitare au fost deschise luni pentru a permite livrarea de medicamente şi alimente în Nagorno-Karabah. Azerbaidjanul şi-a anunţat marţi operaţiunea "antiteroristă" după ce s-a plâns că şase dintre cetăţenii săi au fost ucişi în două incidente separate, pe care le-a pus pe seama unor "grupuri armate armene ilegale".

PREMIERUL ARMEAN ACUZĂ CĂ SE PREGĂTEŞTE O LOVITURĂ DE STAT

Nu era clar dacă acţiunile azerilor ar putea declanşa un conflict la scară largă care să atragă Armenia în criză. Dar au existat semne de repercusiuni politice la Erevan, unde prim-ministrul armean Nikol Paşinian – considerat prea pro-occidental de către Rusia, care este susţinătoarea tradiţională alArmeniei – a vorbit despre apeluri pentru o lovitură de stat împotriva sa.

Luptele ar putea, de asemenea, să modifice echilibrul geopolitic în regiunea Caucazului de Sud, care este străbătută de conducte de petrol şi gaze şi unde Rusia – distrasă de propriul război din Ucraina – încearcă să-şi păstreze influenţa în faţa unei activităţi mai intense din partea Turciei, care susţine Azerbaidjanul.

RUSIA EVACUEAZĂ CIVILI 

Erevanul a condamnat ceea ce a numit "agresiunea pe scară largă" din partea Baku împotriva populaţiei din Nagorno-Karabah şi a acuzat Azerbaidjanul de bombardarea oraşelor şi satelor.

Armenia, care susţine că nu are forţe armate în Nagorno-Karabah, a declarat că situaţia de la propria graniţă cu Azerbaidjanul era stabilă. Rusia, care a negociat o încetare a focului fragilă între cele două părţi după conflictul din 2020 şi a desfăşurat forţe de menţinere a păcii, a informat că a evacuat aproape 500 de civili din zonele periculoase din Nagorno-Karabah şi a oferit îngrijiri medicale răniţilor.

Moscova a făcut apel la toate părţile să înceteze luptele. Rusia este în contact atât cu Azerbaidjanul, cât şi cu Armenia şi îndeamnă la negocieri, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, adăugând că Moscova a considerat că asigurarea siguranţei civililor este cea mai importantă problemă.

Armenia a acuzat însă Moscova că este prea distrasă de propriul război din Ucraina pentru a o proteja şi a acuzat forţele de menţinere a păcii ruseşti din Karabah că nu şi-au făcut treaba.

REACŢII INTERNAŢIONALE

Statele Unite urmăresc o diplomaţie de criză în legătură cu ceea ce consideră a fi o inflamare deosebit de periculoasă, au declarat oficiali americani, precizând că secretarul de stat Antony Blinken se va implica probabil în următoarele 24 de ore în încercarea de a dezamorsa criza.

La rândul său, Franţa a condamnat "în termenii cei mai fermi" lansarea acestei operaţiuni militare azere, operaţiune desfăşurată cu "arme grele, inclusiv împotriva zonelor locuite". Parisul a făcut apel la Baku să-şi înceteze ofensiva şi a cerut o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite.

Biroul prim-ministrului armean Nikol Paşinian a declarat că acesta a vorbit la telefon cu preşedintele francez Emmanuel Macron după începerea atacului din Azerbaidjan. Cei doi lideri au subliniat că utilizarea forţei este inadmisibilă şi că este nevoie de a utiliza mecanismele internaţionale de dezescaladare.

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe, Josep Borrell, a îndemnat într-un comunicat de presă la o revenire la dialog între Baku şi autorităţile armene din Nagorno-Karabah.

Ministrul german de externe Annalena Baerbock a declarat că Azerbaidjanul şi-a încălcat promisiunea de a nu recurge la acţiuni militare, iar preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a calificat vestea operaţiunii militare drept "devastatoare".

CE SPUNE TURCIA

Prin intermediul Ministerului său de Externe, Turcia, susţinătoare a Azerbaidjanului, a spus că Baku a fost "forţat" să ia măsuri pentru a-şi impune suveranitatea teritorială asupra Nagorno-Karabah după ce îngrijorările sale au rămas fără ecou. "În timp ce preocupările sale corecte şi legitime cu privire la situaţia de pe teren, pe care le-a exprimat în mod frecvent, nu au fost abordate în cei aproape trei ani de la sfârşitul celui de-al doilea război din Karabah, Azerbaidjanul a fost obligat să ia măsurile pe care le consideră necesare pentru a-şi proteja suveranitatea teritorială", a transmis Ankara.

Totuşi, Turcia a adăugat că doar discuţiile complete între Baku şi Erevan sunt singura modalitate de a obţine o pace durabilă şi stabilitate durabilă în regiune.

ACUZAŢII DE EPURARE ETNICĂ

Citând marţi administraţia azeră, agenţia oficială de presă a ţării a declarat că Baku va desfăşura operaţiunea "până când trupele armene din Nagorno-Karabah vor depune armele" şi regimul este "dizolvat".

Un consilier pe probleme de politică externă al preşedintelui azer Ilham Aliev a declarat pentru Reuters că armata a reuşit să străpungă "liniile de contact" ale trupelor armene din Nagorno-Karabah în diferite puncte din regiune. Hikmet Hajiev a adăugat că dialogul cu separatiştii armeni va fi posibil doar dacă luptătorii acestora se vor preda. Baku nu are niciun obiectiv militar în Armenia, a adăugat el.

În înregistrări video filmate în Stepanakert, capitala Nagorno-Karabah, numită Hankendi de Azerbaidjan, şi publicate pe reţelele de sociale, puteau fi auzite tiruri repetate de obuze.

Într-un comunicat de presă în care şi-a anunţat operaţiunea, armata azeră a denunţat "provocările" şi a spus că scopul este de a-i alunga din Nagorno-Karabah pe cei pe care îi considera a fi elemente militare armene. Ea a precizat că vizează doar obiective militare legitime folosind ceea ce a numit arme de înaltă precizie, şi nu civili sau infrastructură civilă, ca parte a unei iniţiative de "restabilire a ordinii constituţionale a Republicii Azerbaidjan".

Civilii sunt liberi să părăsească regiunea pe coridoare umanitare, dintre care unul duce spre Armenia. Paşinian, prim-ministrul Armeniei, a declarat că oferta pare a fi o altă încercare a Azerbaidjanului de a-i determina pe armeni să plece din Karabah ca parte a unei campanii pe care a descris-o drept "epurare etnică", acuzaţie pe care Baku o neagă.

Alissa de Carbonnel de la International Crisis Group, o organizaţie de prevenire a conflictelor, a declarat că este esenţial ca SUA, UE şi Rusia – toate reunite în prezent la Adunarea Generală a ONU – să facă tot posibilul pentru a opri luptele şi pentru a convinge Baku că obiectivele sale pot fi îndeplinite cel mai bine prin discuţii.

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii