Caută 
4 MIN
După succesul sesiunii de admitere din vară, Facultatea de Psihologie din cadrul Universității ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) a prezentat interes mare și în toamnă, fiind din nou, fruntașă.
Dacă cea mai căutată specializare la admiterea din iulie (licență) a fost Psihologie (Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației), cu o concurență de 7,67 candidați pe loc bugetat, în ceea ce privește sesiunea de admitere pentru studii de licență din septembrie, specializarea cu cea mai mare concurență a fost tot Psihologie – învățământ la distanță (Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației), cu 26,5 candidați pe loc (fiind incluse și locurile cu taxă), respectiv Pedagogia învățământului primar și preșcolar – învățământ cu frecvență (Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației), cu 9,11 candidați pe loc, urmată de Administrație publică- învățământ la distanță – Iași (Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor), cu 9,4 candidați pe loc.
De ce sunt atractive specializările din sfera psihologiei?
Întrebându-ne de ce sunt absolvenții de liceu atât de interesați de psihologie, am apelat la un specialist, care profesează în domeniu. Dincolo de presupunerile care vizează ,,salariile mărite din sistem”, mai ales dacă ne referim la Departamentul de ,,Pedagogia învățământului primar și preșcolar”, o explicație ar fi dorința multora, în fapt, de a avea o stare emoțională bună.
,,A fost o vreme când psihologia a fost interzisă în România. Oare de ce? Deoarece psihologia îți dă oportunitatea să te înțelegi pe tine, pe ceilalți și să accepți că fiecare e unic, original, irepetabil, ceea ce nu prea se potrivea cu doctrina comunistă. Apoi, după Revoluție, psihologia a fost reintrodusă atât ca disciplină de studiu în liceu, cât și ca specializare, la facultate. În anul în care am luat admiterea la facultate, concurența a fost de 23 pe un loc. Și da. Erau mult mai puține locuri și se dădea examen la două discipline. Pe de o parte, se constată o deschidere din ce în ce mai mare față de starea de bine și sănătatea mentală. Românii au devenit mai deschiși în a solicita suport psihologic de specialitate și datorită curajului unor persoane de a admite că se confruntă cu probleme reale de sănătate mentală, numeroaselor podcasturi cu invitați specialiști care vorbesc despre diverse tulburări și afecțiuni psihice, dar și filme, cărți, invitați foarte cunoscuți din afară, care au ținut conferințe pe diverse teme în țara noastră”, a precizat Mioara Claudia Rusu, psihoterapeut.
Totodată, un alt motiv ar fi reprezentat de creșterea statutului profesiei de psiholog.
,,A fi psiholog oferă acum mai multă recunoaștere și prestigiu, iar în timp, și un câștig financiar considerabil. În țara noastră există un psiholog la 11.000 de persoane, comparativ cu alte țări europene în care este 1 psiholog la 1500 de persoane”, a explicat psihoterapeutul.
Care sunt pașii pentru a ajunge psiholog?
De asemenea, atât psihologia, cât și statutul de a fi student la psihologie ar fi, pentru cei mai mulți, mai degrabă un trend. Totuși, așa cum a subliniat psihoterapeutul, puțini studenți ar ști că pentru a deveni un specialist acreditat trebuie să parcurgă 3 ani studii de licență, la care, pentru a profesa cu adevărat au nevoie de master pentru a obține o specializare, iar pentru a obține atestatul de liberă practică la Colegiul Psihologilor din România sunt condiționați, pe bună dreptate, să facă formare profesională de 2 ani și 6 luni.
,,Te numești psiholog autonom abia după ce ai terminat și supervizarea care durează încă 2 ani și 6 luni. În total, cam 10 ani de studiu și nimeni nu menționează că formarea profesională și supervizarea costă, mult! Aici mulți se descurajează, pentru că, nu prea poți munci ca psiholog în România (că nu ai încă atestatul) ca să poți să plătești formările. Iar ca să ajungi să deschizi cabinet, ai nevoie, pe lângă tot ce am menționat mai sus și să achiziționezi baterii de teste acreditate de Colegiul Psihologilor din România, care costă, mult!”, a mai spus Mioara Claudia Rusu.
La acestea, psihoterapeutul a adăugat că deși numărul tinerilor care se orientează către Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației este mare, ulterior o parte dintre ei renunță pe parcurs din diverse motive.
,,Nu se cunoaște ponderea candidaților care se înscriu și care termină studiile după cei trei ani de studiu. Și câți continuă apoi cu studii de Master în domeniu. Pot menționa un caz real, în care un absolvent de liceu a ales să susțină în același an, în sesiunea din iulie, examene la Facultatea de Psihologie, București și Facultatea de Științe ale Educației, Babeș Bolyai, Cluj, dar și-a depus dosar, ca variantă de rezervă la Iași. Și aici vorbim de cineva interesat de domeniu. Este știut faptul că sunt și situații în care un tânăr vizează mai multe facultăți. Își depune dosar de înscriere la fiecare și apoi se decide unde anume rămâne să studieze. Pentru a deveni psiholog în România trebuie să iubești din tot sufletul oamenii!”, a conchis aceasta.
Publicitate și alte recomandări video
Îți recomandăm
