anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

miercuri, 15.07.2020

28 iunie 1940, ora 14.00, ora Moscovei

GALERIE
florin cintic
  • florin cintic
- +

Atunci a început ocuparea samavolnică a Basarabiei de către trupele sovietice, care nu au mai respectat nici termenul ridicol de patru zile prevăzut pentru retragerea armatei și a administrației românești, legitime după unirea din 27 martie 1918.

O tăcere asurzitoare, la București și în țară, a acoperit comemorarea celor opt decenii de la raptul teritorial, barbar și nelegitim săvârșit de Stalin contra României. Sau, ca să păstrăm stilistica favorită a tovarășului Molotov1, „atacul banditesc” al trupelor sovietice, un preludiu semnificativ la invadarea sălbatică și sângeroasă de patru ani mai târziu urmată de o jumătate de secol de gulag comunist. Ca urmare a anexei secrete2 din înțelegerea sovieto-germană și profitând de conjunctura internațională și de superioritatea militară, Stalin ocupă Moldova de peste Prut cu argumentul mincinos că ar fi vorba de un teritoriu care aparține legitim Rusiei3. După prăbușirea Franței, principala noastră aliată, după o supraveghere aeriană de o săptămână și după elaborarea planurilor strategice privitoare la intrarea Armatei a III-a Ucraina în România, pe la vama Siret, în caz de rezistență militară, Rusia sovietică notifică arogant România să părăsească rapid Basarabia, iar regimul carlist, neputincios și lipsit de sprijin internațional, deschide oneroasa serie de cedări teritoriale din acel an care va conduce la fuga în exil a lui Carol al II-lea și la ascensiunea unui „führer” local. Cum despre acest subiect s-au scris tomuri întregi, aș vrea să prezint aici, cititorilor mei care vor să-și formeze propria opinie asupra evenimentelor, dincolo de interpretări sau de poziții ideologice partizane, un document revelator care le-ar putea deschide apetitul pentru un studiu mai aplicat. Este vorba de nota4 urgentă, transmisă cifrat la ora 2 noaptea, trimisă de ambasadorul român la Moscova privitoare la chemarea sa intempestivă, pe 26 iunie, la 22.00 noaptea, la tovarășul Comisar al Poporului, Viaceslav Molotov, la acea dată cu funcție de Prim-ministru. Ea era însoțită și de ultimatumul sovietic5. Iată ce transmitea de urgență, la București, Gheorghe Davidescu:

Domnul Molotov m-a invitat astă-seară, la orele 10, la Kremlin. A început prin a-mi spune că m-a chemat într-o chestiune de importanță principală pentru dezvoltarea relațiunilor sovieto-român. Mi-a dat apoi citire notei cu caracter ultimativ, transmisă prin telegrama anterioară.

Am transmis Președintelui Consiliului că voiu transmite cererea de care sunt sesizat, dar că fără a voi să prejudiciez întru nimic decizia Guvernului meu, țin de datoria mea să-i declar că argumentele înșirate în notă sunt cu totul lipsite de temei. I-am expus apoi drepturile noastre istorice, etnice și politice cari formează temelia reunirii Basarabiei cu Patria. I-am declarat că România nu a profitat de slăbiciunea militară a URSS și că Unirea a fost un act al majorităței populațiunii basarabene, a cărei voință s-a exprimat în hotărîrea Sfatului Ţărei. Am combătut alegațiunea notei că populațiunea basarabeană ar fi în majoritate ukraineană și i-am amintit cifre exacte. Am combătut deasemenea alegațiunea despre unirea istorică a Basarabiei cu Ukraina, reamintindu-i împrejurările în cari Turcia a cedat Rusiei țariste această parte din trupul românismului, deși se obligase a apăra granița pe Nistru a Moldovei. I-am amintit că tratatul din 1711, prin care Petru cel Mare recunoștea față de Dimitre Cantemir acea graniță. I-am arătat că înainte de a ajunge pentru un secol sub stăpînirea țarismului, Basarabia a fost cinci secole parte integrantă a patrimoniului românesc.

I-am expus apoi modul cum a fost răpită Bucovina și împrejurările în cari această provincie, care nu a cunoscut niciodată dominație rusească, a hotărît să se unească cu patria mamă.

I-am arătat apoi că douăzeci de ani România a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a avea raporturi de bună vecinătate cu URSS, în convingerea că Guvernul sovietic își va da seama că o Românie puternică, unită în granițele ei etnice, este o garanție de securitate pentru toți vecinii ei. Guvernul român nu a urmărit niciodată altceva decît realizarea destinelor poporului român pe pămîntul ce i-a fost hărăzit.

Domnul Molotov mi-a răspuns că nu poate accepta argumentele mele, cari nu corespund nici evoluțiunei istorice, nici situațiunei de fapt. Dacă este nevoe, a adăugat D-sa, argumentele politice, istorice și etnice ne vor putea fi expuse ulterior.

În ce privește Sfatul Ţărei, această reuniune nu a avut nici autoritate politică și deciziunea de unire a fost luată sub teroarea armatei române.

În ceeace privește situațiunea din punct de vedere etnic, D-sa nu dorește a discuta argumentele mele, mărginindu-se a-mi declara că partea dominantă a populațiunei  este ukrainiană.

D-sa relevă că desigur intenționat nu i-am vorbit de tratatul dela Paris, din Octombrie 19206, care nefiind în vigoare nu are importanță internațională. Presupune că nu m-am referit la act pentru că este contrar argumentelor mele.

În ce privește Bucovina, D-sa observă că nu este vorba de întreaga provincie, ci numai de partea nordică, în care majoritatea este ukrainiană, legată cu Basarabia. Guvernul sovietic cere această parte a Bucovinei ca despăgubire pentru dominația română în Basarabia timp de 22 de ani. România va înțelege că nu mai poate păstra Basarabia. Situațiunea deplorabilă a populației, drumurile rele, administrația defectuoasă, ar fi tot atâtea indicii că România își dă singură seama de caracterul precar al dominațiunii sale acolo. D-sa îmi remite nota după o lungă perioadă de răbdare. Nota dovedește că Guvernul sovietic voiește să rezolve chestiunea pe cale pașnică. Guvernul român a voit să evite discuțiuni. Ministrul URSS la București se găsește într-o situație ciudată. Ministrul Afacerilor Străine al României a refuzat a discuta chestiuni politice, amînîndu-le pînă după remiterea scrisorilor de acreditare.

Domnul Molotov crede deci că Guvernul român este pregătit că va fi sesizat de această cerere. Speră deci a avea un răspuns în decursul zilei de astăzi ca chestiunea să fie rezolvată pe cale pașnică dacă și Guvernul român dorește același lucru.

Am răspuns Președintelui Consiliului că nu m-am referit la tratatul dela Paris, nu pentru că acesta nu ar avea valoare internațională. În argumentarea mea m-am mărginit a expune drepturile imprescriptibile și mai tari decît orice acord internațional ale României asupra Basarabiei, drepturi care dacă pot fi confirmate de un tratat, nu pot suferi nicio știrbire prin faptul că unul dintre semnatari n-a efectuat ratificarea. Am combătut apoi observațiunile sale în ceeace privește condițiunile interne din Basarabia. Am arătat în fine că termenul de 24 de ore mi se pare insuficient pentru ca Guvernul român să poată lua o hotărîre într-o problemă atît de importantă pentru viitorul neamului nostru.

Președintele Consiliului mi-a răspuns că în ce privește condițiile interne din Basarabia nu are nicio îndoială că unirea Basarabiei cu URSS va fi acceptată de populație cu cel mai mare entuziasm7, ceea ce va forma cel mai bun răspuns la toate argumentele mele. Își exprimă nădejdea că sentimentele populațiunii vor putea fi exprimate în zilele cele mai apropiate.

În ce privește termenul fixat în notă, ține să-mi repete că Guvernul sovietic a așteptat 22 de ani însă că Guvernul român nu a luat niciodată hotărîrea de a rezolva chestiunea. Speră deci că răspunsul nu va întîrzia și dacă acesta va fi pozitiv, problema va fi rezolvată pe cale pașnică. Toate termenele au expirat, încheie Domnia Sa.

I-am explicat că în ce privește sentimentele populației basarabene, Guvernul român este cel mai în măsură a le cunoaște. Fără a prejudicia hotărîrea Guvernului meu, sunt sigur de nesdruncinata credință a populației basarabene față de toate tradițiile neamului nostru. Istoria va judeca.

Molotov repetă: istoria va judeca.(s.n.)

În ce privește granița ce ni se cere în Bucovina și care mi-a fost arătată pe hartă8, ea ar fi următoarea:

Dela punctul extrem Sud-Vest fost polon spre Şipotele în lungul rîului Suceava pînă la cotul rîului spre Sud, apoi la Nord de Frătăuții Noi în direcția Nord-Est pînă la frontiera spre Basarabia în regiunea comunei Herța. Mi-a precizat că linia ferată de la Suceava spre Rădăuți va rămîne României. DAVIDESCU [1636].”

 

1 Viaceslav Mihailovici Scriabin alias Molotov, bolșevic ilegalist, membru în Politbureau și principalul sprijinitor al lui Stalin după moartea lui Lenin, a fost Comisar al Poporului pentru Afaceri Străine și Președintele Consiliului - echivalent de Prim-ministru, poziție din care a negociat odiosul Pact de Neagresiune Ribbentrop-Molotov (23 august 1939) care a permis invaziile germane și sovietice care au marcat începerea Celui De-al Doilea Război Mondial. Tot el este și inventatorul armei de terorism urban care-i poartă numele.

2 Cu clauză de secretizare pentru ambele semnatare (Art. IV), anexa, care era o violare a tratatelor internaționale în vigoare, dădea dreptul Rusiei de a ataca țările baltice (Art.I), împărțea Polonia (Art.II) iar Art. III prevede explicit „Privitor la Sud-Estul Europei, atenţia este atrasă de către partea Sovietică privitor la interesul acesteia în Basarabia. Partea Germană declară dezinteresul politic total în această regiune”. Anexa a fost expusă publicului, pentru prima dată, la Arhiva Federală din Moscova, anul trecut la împlinirea celor 80 de ani de la înțelegerea dintre Hitler și Stalin.

3 În realitate, ca urmare a victoriei Rusiei asupra Imperiului Otoman, generalul Kutuzov semnează în mai 1812, în hanul din București al spionului rus Manuc unde petrecea momente agreabile, un tratat de pace prin care Moldova dintre Prut și Nistru era alipită Imperiului țarist și devenea „gubernia Basarabia”. Deși încălca toate înțelegerile internaționale, marile puteri au acceptat această situație cu speranța că astfel va putea fi oprit Napoleon la gurile Dunării.

4 Înregistrată cu nr. 38834 / 27 iunie, de la Legațiunea din Moscova. Originalul la Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe. Am transcris aici din excepționala selecție de documente originale asupra întregii chestiuni publicată de Doru Liciu pe pagina de Facebook „Arhivele Diplomatice ale Ministerului de Externe”

5 Care azi poate fi lesne citit pe internet

6 După lovitura de stat dată de bolșevici pe 25 octombrie / 7 noiembrie 1917, Rusia sovietică (abia în 1922 devine URSS) iese din război și nu va participa la tratatele de pace de la Paris (1919-1920). Statul sovietic nu a recunoscut niciodată unirea Basarabiei cu România care a fost totuși validată de marile puteri europene. Paradoxul face că Lenin nu a recunoscut nici tratatele anterioare semnate de Țar, deci, pe cale de consecință, și tratatul inițial de anexare a Basarabiei din 1812 devenea caduc.

7 De unde s-ar putea trage concluzia că elementele care au atacat armata și administrația românească în retragere erau agenți bolșevici infiltrați sau recrutați în Basarabia care au primit misiunea de a ilustra „entuziasmul” că sunt ocupați de Armata Roșie.

8 Harta folosită era extrem de mică, la scara de 1/1800000, ceea ce a făcut ca linia de graniță trasată cu creionul roșu de către Molotov să însemne pe teren 10 km. lățime

Florin Cîntic este istoric, director al Arhivelor Naţionale, Filiala Iaşi şi scriitor

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alegeri în Europa

Lucian DÎRDALA

Alegeri în Europa

În ultimele săptămâni am avut ocazia să ne reacomodăm cu procesele electorale, în câteva state-membre ale Uniunii Europene. Este vorba de cel de-al doilea tur al alegerilor locale din Franţa, scrutinul parlamentar din Croaţia, turul decisiv de la prezidenţialele poloneze şi, în fine, votul pentru legislativele regionale din Galicia şi Ţara Bascilor (Spania).

Filmuletul zilei

opinii

Cultura de supermarket

Florin CÎNTIC

Cultura de supermarket

Tsunamiul de RIP1-uri care a invadat Facebookul odată cu trecerea în veşnicie a talentatului şi prolificului compozitor de muzică de film, Ennio Morricone, mi-a readus în minte graniţa fragilă care separă arta autentică de entertainment.

Instant (II)

Radu PĂRPĂUȚĂ

Instant (II)

Pe fereastră aud slujba de la biserică. Preotul se roagă pentru poporul român. Foarte bine. Dar se roagă separat şi pentru „conducătorii noştri”, pentru „mai marii oraşelor şi satelor”. Oare de ce? Înţeleg, aşa e protocolul. Dar protocolul e prost, de urzeală bizantină.

Precariatul

Ioan MILICĂ

Precariatul

Din categoria cuvintelor aflate în uz fără a fi prinse în dicţionarele limbii române actuale, vă  invit să ne oprim asupra unui neologism plastic şi sugestiv pentru vremurile în care trăim: precariat. 

pulspulspuls

Vă mai amintiţi ce spunea nea Drac Nea despre Peni Hill şi SIE? Iaca un mic şpil!

Vă mai amintiţi ce spunea nea Drac Nea despre Peni Hill şi SIE? Iaca un mic şpil!

Caricatura zilei

Prelungire

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.