Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

31 mai, Ziua Mondială fără Fumat: Dependenţa de nicotină: de ce renunţăm atât de greu la fumat?

GALERIE
fumat1
  • fumat1
- +

Fumatul este cel mai cunoscut factor nociv pentru sănătatea umană, și un factor de risc important pentru numeroase patologii. 55% dintre toate cazurile de cancer evitabile sunt cauzate de expunerea la fumul de țigară, pasiv sau activ.  Tutunul – prin fumat direct sau prin expunere indirectă - predispune la cancer deoarece conține peste 60 de substanțe capabile să afecteze ADN-ul și să determine celula să se transforme în celulă canceroasă (substanțe cunoscute drept carcinogeni). Atenţie: nu doar cancerul pulmonar este asociat cu fumatul! 

Bineînţeles, primul afectat este plămânul: 81.7% dintre cazuri se corelează cu consumul de tutun.  Dar, fumul de țigară exercită efecte cancerigene asupra mai multor organe. laringe, esofag, cavitatea orală, stomac etc.  Cu toate aceste riscuri, fumătorii renunţă foarte greu la acest obicei  nociv. Asta deoarece dependenţa de nicotină este una din cel mai dificil de îndepărtat tipuri de dependenţăfiind  asociată ca mecanism cu dependenţa de droguri periculoase precum heroina sau cocaina. Odată instalată, oamenilor le este foarte greu să renunţe. Consilierea sau medicamentaţia pot fi de mare ajutor, dar cea mai eficientă soluţie  este o combinaţie între cele două metode.

De ce ne dorim să mai fumăm „încă o ţigară”?

Dependenţa este provocată de nicotină,  substanţă care intră în compoziţia tutunului. Nicotina determină modificări la nivel cerebral, care provoacă o plăcere de moment. Prezenţa nicotinei creşte ritmul cardiac şi stimulează secreţia de dopamină la nivel cerebral. Dopamina, un neurotransmiţător, joacă un rol important în percepţia plăcerii. Tocmai această plăcere de scurtă durată este aceea care îi face pe oameni să îşi dorească să mai fumeze încă o ţigară, şi apoi încă una. Dacă se administrează nicotina în mod regulat prin consumul de tutun, receptorii din creier „se obișnuiesc” și necesită cantități tot mai mari pentru a produce efectul plăcut – astfel se ajunge la dependența propriu-zisă. Care poate fi mică, medie sau severă.  Soluţia pentru marii fumători la care gradul de dependenţă de nicotină este foarte ridicat,  o reprezintă consilierea asociată cu administrarea de medicamente care scad  foarte mult dependenţa psihică.

„Rolul medicamentelor este de a diminua până la dispariţie dependenţa psihică de nicotină.  Sunt două tipuri de medicamente, ambele cu acţiune foarte bună. Vorbim de medicamente care acţionează pe aceeaşi receptori ca şi nicotina, una dintre cele 4.800 de substanţe nocive din fumul de ţigară. Nicotina este substanţa care determină dependenţa. Vorbim de dependenţă şi din acest motiv fumătorii sunt consideraţi consumatori de droguri. Aceste medicamente blochează practic receptorii pentru nicotină şi astfel dispare dorinţa psihică de a consuma tutun. Unul dintre ele are dublu mecanism de acţiune: vareniclina blochează receptorii pentru nicotină, ceea ce explică dispariţia dorinţei psihice de a fuma. Dar, în acelaşi timp are şi acţiuni similare nicotinei stimulând şi secreţia unei substanţe la nivel cerebral, ceea ce explică estomparea sindromului de sevraj. Sindromul de sevraj se manifestă la unii fumători, nu la toţi, prin dorinţa foarte puternică de a fuma – lipsa drogului îi face neliniştiţi, irascibili, nu-şi găsesc locul, toate persoanele din jurul lor îi deranjează. De asemenea, poate creşte apetitul deoarece nicotina blochează centrul foamei, iar renunţarea la fumat şi la nicotină deblochează centrul foamei. Sau pot apărea tulburări de somn – insomnii, se adoarme mai greu. Astfel se explică somnolenţa şi oboseala din timpul zilei următoare. De asemenea, o altă problemă frecvent întâlnită este constipaţia -  nicotina stimulează mişcările fiziolologice ale tractului digestiv. Renunţarea la fumat cu stoparea aportului de nicotină, duce la o scădere a mişcărilor fiziologice ale tractului digestiv şi aşa apare constipaţia. Dar acestea nu sunt probleme care să nu se rezolve. La consiliere le explicăm pacienţilor ce trebuie să facă pentru a estompa aceste fenomene”, explică conf. dr. Paraschiva Postolache (FOTO SUS), şef al Secţiei Clinice Recuperare Medicală Respiratorie din cadrul Spitalului Clinic de Recuperare Iaşi.

Cum acţionează medicamentele

Medicul a mai adăugat că fumătorilor care nu au suficientă putere să renunţe singuri la consumul de tutun, li se recomandă consiliere şi medicaţie, dar unii dintre ei refuză medicamentele de teamă că le-ar face rău. „Această opinie a apărut deoarece mulţi fac conexiunea cu  tratamentul pentru a renunţa la dependenţa de alcool. Trebuie ştiut însă că medicamentele pentru renunţarea la fumat, cu acţiune centrală pe receptorii nicotinici, nu acţionează  similar cu cele utilizate în curele de dezalcoolizare. În nici un caz nu le determină o stare de rău, chiar dacă fumătorul îşi aprinde o ţigară. Această concepţie că medicamentele respective le fac rău pacienţilor este total greşită. Pacientul poate lua medicamentele respective şi nu se va simţi rău dacă îşi va aprinde o ţigară.  La foarte puţine persoane care iau aceste medicamente şi îşi aprind ţigara,  le apare senzaţia de greaţă. Mai trebuie spus că gestul de a aprinde ţigara nu dispare imediat: încă şase luni rămâne la aceeaşi intensitate,  apoi începe să diminue.  Persoanele confundă dorinţa psihică de a fuma, cu gestul. Nu mai simt nevoia, dar există încă dependenţa de gest. Bineînţeles,  există trucuri care te pot ajuta să treci peste gest şi despre care discutăm la consiliere. Aş dori să mai adaug ceva:  sunt persoane care vin la consiliere la presiunea anturajului.  Nu sunt hotărâte să renunţe la fumat. După o perioadă spun: ”Nu am luat pastilele – m-am uitat în prospect şi au foarte multe efecte secundare”. O altă teamă nejustificată”, adaugă conf. dr. Postolache.

Dorinţa de a renunţa la fumat versus efectele adverse ale medicamentelor

„Referitor la efectele secundare ale acestor medicamente, doresc să fac următoarele precizări. Medicamentele sunt produse de două companii farmaceutice foarte serioase care respectă legislaţia internaţională în ceea ce priveşte studiile unui medicament pus pe piaţă. Persoanele ar trebui să se teamă de prospectele foarte sumare, foarte scurte. Ceea ce înseamnă că medicamentul nu e bine studiat. Pentru aceste medicamente s-au făcut studii pe un număr foarte mare de persoane, pe o perioadă îndelungată. Şi orice a apărut în această perioadă, a fost trecut în respectivele prospecte. Chiar dacă cele mai multe sunt efecte secundare rare sau efecte secundare frecvente, dar fără gravitate sau răsunet asupra sănătăţii. Trebuie ştiut că orice introducem în organism poate să determine şi efecte secundare – medicamente, alimente etc. Nu putem sta cu Sabia lui Damocles deasupra capului şi să nu mai luăm nici un medicament, să nu mai înghiţim nici un aliment.  De fapt, acestea sunt scuze. Importantă este dorinţa pacientului de a renunţa la acest drog”, a încheiat conf. dr. Paraschiva Postolache. 

Simptomele dependenţei de nicotină

Simptome de sevraj când încearcă să renunţe la fumat, dependentul trece prin diferite stări, fizice şi psihice: accese de furie, iritabilitate, slabă capacitate de concentrare, depresie, frustrare, creşterea apetitului sau insomnie. În unele cazuri, sevrajul se poate manifesta şi prin diaree sau constipaţie;

&Fumătorul nu poate renunţa are cel puţin o tentativă nereuşită de renunţare la fumat;

&Dependentul continuă să fumeze, în ciuda problemelor de sănătate. Este cazul persoanelor care nu renunţă la fumat, chiar dacă au fost diagnosticate cu o boală asociată consumului de tutun.

&Renunţa la anumite activităţi sociale din cauza fumatului - începe să evite restaurantele şi barurile în care fumatul nu este permis sau vizitează din ce în ce mai rar prietenii în ale căror apartamente nu se fumează.

&De multe ori, fumatul este asociat unor activităţi plăcute şi unor momente relaxante ale zilei cum ar fi:

·         prima ceaşcă de cafea de dimineaţă;

·         pauzele de la muncă sau după activităţi de rutină;

·         după masă majoritatea fumătorilor au o dorinţă mai puternică de a fuma imediat după ce au mâncat;

·         consumul de alcool - mulţi fumători sunt de părere că alcoolul şi tutunul merg cel mai bine împreună;

·         prezenţa altor persoane, în special dacă şi acestea sunt fumătoare;

·         momente de stres majoritatea fumătorilor obişnuiesc să fumeze în momentele în care se confrunta cu o situaţie stresantă sau cu un nivel ridicat de implicare emoţională;

·         şofatul.

Dependenţă mică sau severă de nicotină?

Testul Fagerstrom ne „arată“ gradul de dependenţă de nicotină. Pentru a uşura determinarea gradului de dependenţă nicotinică a fumătorilor, Prof. Karl Fagerstrom din Suedia a propus de mai bine de 15 de ani testul care îi poartă numele şi care astăzi este acceptat la nivel internaţional ca instrument de evaluare obiectivă a dependenţei nicotinice. Testul Fagerstrom, conţine o serie de întrebări referitoare la comportamentul fumătorului, în urma căruia se poate stabili dacă persoana suferă de o dependenţă mică, medie sau severă. Scopul evaluării gradului de dependenţă este acela de a determina modalitatea optimă de tratament, dar şi doza substituentului nicotinic, dacă este cazul, şi durata utilizării sale. 

1. Când fumaţi prima ţigară după trezire?

·         în primele 5 minute - 3p

·         6-30 minute - 2p

·         31-60 minute - 1p

·         Peste 60 minute - 0p

2. Este dificil să nu fumaţi în locuri interzise?

·         Da - 1p

·         Nu - 0p

3. La ce ţigară renunţaţi mai greu?

·         Prima - 1p;

·         La celelalte - 0 p

4. Câte ţigarete fumaţi pe zi?

·         Sub 10 - 0p

·         10-20 - 1p

·         21-30 - 2p

·         Peste 30 - 3p

5. Fumaţi mai mult dimineaţa decât după-amiaza?

·         Da - 1p

·         Nu - 0p

6. Fumaţi când sunteţi bolnav şi trebuie să rămâneţi la pat o zi întreagă?

·         Da - 1p

·         Nu - 0p

Intrepretarea rezultatelor

Încercuiţi răspunsul corect şi adunaţi punctele. În funcţie de punctajul obţinut la acest test, dependenta de nicotină poate fi:

·         între 0 şi 3 puncte - dependenţă mică;

·         între 4 şi 6 puncte - dependenţă medie;

·         între 7 şi 10 puncte - dependenţă severă.

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri