Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

32 de ani de la dezastrul de la Cernobîl. Pericol pentru încă cel puţin 3.000 de ani

GALERIE
cernobil
  • cernobil
- +

Ținut secret de sovietici, accidentul de la centrala atomoelectrică de la Cernobîl din 26 aprilie 1986 a afectat întreaga Europă şi milioane de oameni au fost victime ale radiaţiilor. Reactorul 4 al centralei a devenit practic un enorm depozit de deşeuri radioactive, un pericol pentru încă cel puţin 3.000 de ani.

De nivel 7, dezastrul de la Cernobîl este cel mai grav accident nuclear din istorie, în privinţa victimelor şi a costurilor. Deflagraţia a poluat atmosfera cu zece tone de materiale radioactive. Zona din jurul oraşului Pripyat, în nordul Ucrainei, este izolată de 30 de ani, iar specialiştii avertizează că efectele radiologice extrem de grave vor continua în următorii 3.000 de ani. La 32 de ani de la accident, numărul total al victimelor este încă subiect de controversă.

"La nivel mondial, au murit 1,44 milioane de oameni", afirmă Aleksei Iablokov, fost consilier pentru mediu al preşedintelui rus Boris Elţîn.

Un experiment ratat s-a transformat într-un dezastru nuclear. Testul, conceput pentru a arata că, în timpul unei intreruperi a energiei electrice, reactorul ar funcţiona în condiţii sigure, s-a transformat într-o imensa tragedie. Învelisul de grafit a luat foc şi reactorul 4 al Centralei nucleare de la Cernobil a explodat, scutul superior al clădirii care cântarea peste 1.000 de tone a fost pulverizat, iar produsele fisiunii radioactive au fost aruncate în atmosfera provocând radiaţii care au depaşit cu mult valorile maxime admise.

În timpul incendiului, care nu a putut fi stins timp de zece zile, au fost răspandite în atmosfera şi purtate de vânt cantităţi uriaşe de substante radioactive care au afectat trei sferturi din Europa şi multe regiuni de pe glob. Trei oameni au murit pe loc, iar alţi 29 în zilele urmatoare, din cauza arsurilor provocate de incendiul care a urmat exploziei, dar şi din cauza iradierii.

Ucraina era atunci parte a URSS, iar sovieticii nu au informat despre accident nici măcar populaţia aflată în imediata apropiere a dezastrului. Cei 45 de mii de locuitori din Pripyat, oraşul aflat la doat 1,5 kilometri de centrala de la Cernobîl, au fost evacuati abia la 36 de ore de la producerea accidentului, în după-amiaza zilei de 27 aprilie 1986. Până în 5 mai, toţi cei care locuiau pe o raza de 30 km în jurul reactorului avariat au fost nevoiţi să-şi abandoneze casele, iar în decurs de 10 zile, în total 130 de mii de persoane din 76 de localităţi au fost evacuate, iar teritoriul respectiv a fost declarat zona de excludere.

Estimarile ulterioare au aratat ca în total o suprafaţă de 17 milioane de kilometri pătraţi din Belarus, Rusia şi Ucraina a fost contaminată cu radiaţi, fiind afectate 19 regiuni, în special zonele din jurul oraselor Bryansk, Kaluga, Tula şi Orel, unde locuiau aproximativ şapte milioane de persoane, dintre care trei milioane de copii.

Abia în 23 mai 1986, mult prea târziu din punct de vedere medical, a început să se distribuie populaţiei iod, administrat pentru a preveni absorbirea iodului radioactiv de către tiroidă.

Aflați amănunte de pe stiri.tvr.ro.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri