42 de ani de la cutremurul din 1977: Seismul a curmat mii de vieţi şi a produs pagube de miliarde
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

42 de ani de la cutremurul din 1977: Seismul a curmat mii de vieţi şi a produs pagube de miliarde

GALERIE
cutremur
  • cutremur
- +

În 4 martie 1977, ţara a fost zguduită de un cutremur puternic ce avea o magnitudine de 7,3 grade pe scara Richter. În urma seismului, Capitala României a fost cea mai afectată - peste 1.400 de oameni şi-au pierdut viaţa şi alţi 7.500 au fost răniţi. În urma cutremurului din 4 martie 1977, care a avut o magnitudine de 7,3 grade pe scara Richter, s-au prăbuşit peste 30.000 de locuinţe din întreaga ţară. Peste 1.500 de persoane au murit şi alte 11.000 de au fost rănite.

Aproape un minut a durat cutremurul (56 de secunde), suficient însă pentru a curma peste 1.500 de vieţi omeneşti. În Bucureşti s-au prăbuşit mai bine de 33 de clădiri şi blocuri mari. În 2017, în Capitală doar 20 de clădiri erau consolidate după Revoluţie, fiind alocate 10 milioane de euro în acest sens, de către Primărie.

Epicentrul cutremurului din 1977 a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din ţară, la o adâncime de aproximativ 100 de kilometri, iar unda de şoc s-a simţit în toţi Balcanii. În Bulgaria, în oraşul Şviştov, de pe malul Dunării, trei blocuri de locuinţe au fost distruse şi peste 100 de oameni au murit. În Capitală şi-au pierdut viaţa 1.424 de oameni, din totalul de 1.578 de morţi înregistraţi în întreaga ţară, iar alte 7.500 de persoane din Bucureşti au fost rănite.

Pagubele materiale provocate de seismul din 1977 s-au ridicat la peste două miliarde de dolari, dintre care 1,6 miliarde doar în Capitală. Printre cei decedaţi în seismul din 1977 s-au numărat şi Toma Caragiu (actor), Alexandru Ivasiuc (prozator), A.E. Baconsky (poet, prozator, traducător), Savin Bratu (critic, istoric şi teoretician literar), Daniela Caurea (poetă), Mihail Petroveanu (critic şi istoric literar), Veronica Porumbacu (poetă şi prozatoare), Alexandru Bocăneţ (reputat regizor TV), Doina Badea (interpretă de muzică uşoară şi romanţe), Eliza Petrăchescu (actriţă de teatru şi film).

Printre oraşele extrem de afectate de cutremur se numără şi Zimnicea, situat în cel mai sudic punct al ţării. După seism, autorităţile au anunţat că oraşul a fost afectat în proporţie de 80%, fiind practic ras de pe faţa pământului. În schimb, circulă şi o legendă urbană potrivit căreia pagubele nu ar fi fost atât de mari şi că autorităţile au dărâmat cu buldozerele clădirile care au rămas în picioare, după ce Nicolae Ceauşescu a anunţat că va vizita oraşul.

Chiar dacă în primele ore de după cutremur reacţia autorităţilor a fost slabă, un număr mare de români s-au solidarizat şi au ajutat la îndepărtarea dărâmăturilor şi la salvarea victimelor. Măsurile de sporire a producţiei de alimente au fost luate, în urma apelului prezidenţial, pentru a asigura necesarul populaţiei şi s-a dispus restabilirea reţelelor utilitare - apă, gaz, telefonie, curent electric. Totodată, cetăţenii din întreaga ţară s-au mobilizat şi au trimis ajutoare către zonele afectate.

În prezent, autorităţile au la dispoziţie sistemul RO-ALERT prin care anunţă populaţia în cazul unui cutremur - cetăţenii nu vor fi anunţaţi înainte de producerea seismului, ci ulterior. La cutremurul de 5,8 grade din octombrie 2018 din România, mulţi utilizatori au criticat sistemul RO-ALERT deoarece nu au fost informaţi înainte de producerea acestuia. Portalul ro-alert.ro, dedicat sistemului de avertizare a populaţiei în situaţii de urgenţă, a fost lansat în 15 septembrie. Sistemul a fost testat la nivel naţional din 17 septembrie 2018, iar apoi a devenit operaţional, însă va fi folosit doar în situaţii grave, după cum a declarat atunci Raed Arafat. Acesta a subliniat atunci că alertele nu vor fi transmise şi în caz de cutremur, pentru a evita panica.

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Dicţionar politic 2021 (II)

Cătălin ONOFREI

Dicţionar politic 2021 (II)

Cuvântul specific anului 2021 este „trădare”. Dacă ar fi să-l personalizez, mi-aş imagina un păpuşoi uriaş, blond, cam stricat, ce repetă sacadat, ori de câte ori îl scapi cu fundul în sus, pe-se-de, pe-se-de, pe-se-de…

Filmuletul zilei

opinii

Paradoxul australian

Briscan ZARA

Paradoxul australian

Nu zic să accepţi pe oricine îţi bate în poartă, mai ales acum că stai într-un cartier select, curat, pretenţios, ai iarba tunsă la milimetru, în casă miroase a levănţică şi nu găseşti fir de praf nicăieri, dar trebuie totuşi trasată o linie între democraţie reală şi abuz democratic, cu damf de tiranie.

Echilibristică pe grămăjoara de monede

Cristina DANILOV

Echilibristică pe grămăjoara de monede

Banii - investiţii şi decizii de afaceri - sunt de obicei legaţi de domeniul matematicii, finanţelor şi statisticii, datele indică de fiecare dată când guvernele lumii se apleacă asupra lor unde ar trebui să dirijeze resursele financiare pentru ca întreaga societate să atingă un anumit nivel de prosperitate. Dar, în familie, lucrurile stau puţin altfel, oamenii nu iau decizii financiare doar pe foaie de calcul. Le iau după cină, uneori la un pahar de vin sau după ce au terminat treburile casnice, ţinând cont de priorităţi, intenţii, dorinţe, de istoria personală, de propria lor viziune asupra viitorului, de egoul lor, în fine, de marketingul, de promoţiile şi stimulentele salariale.

Mic tratat despre proasta guvernare (I)

Mihai DORIN

Mic tratat despre proasta guvernare (I)

La doi ani de la debutul pandemiei, în România putem face un succint bilanţ. Aceasta a prilejuit developarea realităţilor social-politice, instituţionale şi a mentalităţilor specifice unei societăţi întârziate. Metoda comparativă înlesneşte clarificarea diferenţelor de abordare a crizelor între societăţile incluzive şi cele extractive. Fără a intra în detalii, precizăm că societăţile incluzive sunt cele care edifică instituţii creative, dinamice, democratice şi predictibile, iar cele extractive sunt rezultatul selecţiei nedemocratice, prin intermediul unor soluţii opace, din interiorul cercurilor vicioase ale puterii.

pulspulspuls

Cine este ieşeanca ce va lua locul ocupat cândva de madam Beatrix? E de bine!

Cine este ieşeanca ce va lua locul ocupat cândva de madam Beatrix? E de bine!

Pentru că auzim că multă şi zbuciumată curiozitate a mai trezit zilele trecute pontul nostru legat de faptul că viitoarea şefă a Operei ieşene, în locul amicului lui Chirică, ar urma să fie o madamă de bine din târg apropiată de partidoi, iacătă că pe azi avem ceva date mai concrete, în afară de genul viitoarei şefe, adicătelea cel femeiesc, despre care vedem că a creat atâta vâlvă. 

Caricatura zilei

Pantaloni

Editia PDF

Bancul zilei

Doi tipi, amândoi casatoriti, stau de vorba: – Nu stiu ce sa ma mai fac! De câte ori vin acasa, dupa ce am ba (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.

    X