Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

450.000 moldoveni au depus cereri pentru obţinerea cetăţeniei române

GALERIE
cetatenie
  • cetatenie
- +

Aproape 450.000 de cetăţeni moldoveni au depus, între 1991 şi 2012, cereri pentru obţinerea sau redobândirea cetăţeniei român, peste 320.000 dintre acestea fiind soluţionate pozitiv, iar alte aproximativ 125.000 de dosare urmând să fie rezolvate, potrivit unui studiu al Fundaţiei Soros.

Studiul relevă faptul că legislaţia în domeniul acordării sau redobândirii cetăţeniei române s-a stabilizat în mare parte. Modificările legislative operate de curând, în 2013, sunt proceduri de "cosmetizare" care au rolul de a îmbunătăţi aspectele sensibile din circuitul dosarului de cetăţenie, cum ar fi în special termenul de 60 de zile stabilit pentru solicitarea de relaţii de către Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie de la alte instituţii abilitate, se arată în studiul "Redobândirea Cetăţeniei Române: O politică ce capătă viziune", realizat de Fundaţia Soros.

Potrivit cercetării, numărul total de dosare soluţionate între 1991 şi 2012 este de 323.049, fiind vorba practic, aproape în totalitate, de răspunsuri pozitive. Numărul dosarelor soluţionate continuă să crească, dar numărul de cereri este în scădere, subliniază realizatorii studiului.

Numărul total de cereri înregistrate până la sfârşitul lui 2012 este de 449.783, rămânând aproximativ 125.000 de dosare care trebuie soluţionate.

Potrivit studiului, în 2012, au fost depuse 87.015 de cereri, fiind primul an în care s-a înregistrat o scădere a acestora, de la 100.845 depuse în 2011.

Realizatorii cercetării spun că un dosar poate să includă, pe lângă adultul care a făcut cererea, şi unul sau mai mulţi copii minori. Astfel, ei estimează la peste 400.000 numărul cetăţenilor moldoveni care sunt beneficiari ai procedurilor de redobândire a cetăţeniei.

"Din păcate, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie (ANC) nu compilează registre separate pentru copiii minori, astfel că nu putem să calculăm cu exactitate numărul total de noi cetăţeni. Este însă firesc să presupunem că cel puţin o parte dintre beneficiarii adulţi au şi copii minori. Presupunând că cea mai mare parte a dosarelor soluţionate au răspuns pozitiv şi că cel puţin un sfert dintre beneficiarii adulţi au un copil minor în îngrijire, estimăm că numărul total de persoane (adulţi şi minori) din fostele teritorii româneşti, beneficiare ale prevederilor legale privind redobândirea cetăţeniei, este de minim 400.000, între 1991 şi 2012. De asemenea, acest număr ar putea să crească cu încă 150.000 din soluţionarea dosarelor deja înregistrate, la care se pot adăuga noi cereri înregistrate începând cu 2013", se arată în studiu.

În ceea ce priveşte motivaţia redobândirii cetăţeniei, cel mai frecvent motiv enunţat a fost "nevoia de angajare în România, ca urmare a absolvirii studiilor aici".

Iniţiatorii studiului mai spun că, în timp ce legislaţia "pare a se fi stabilizat într-o formă suficient de bună", rămân câteva puncte slabe, în domeniul implementării.

"Astfel, viteza de procesare a dosarelor este în continuare scăzută. Totuşi, este necesar ca ANC să primească cel puţin temporar resurse suplimentare. Spunem temporar pentru că datele arată o scădere a numărului de dosare noi, deci probabil că în câţiva ani fluxul de solicitări se va stabiliza. Până atunci însă, este nevoie de asumarea unui efort pentru a depăşi vârful de solicitare", se mai arată în studiu.

Realizatorii cercetării mai consideră că solicitarea cazierului românesc solicitanţilor de cetăţenie este nefirească. "În mod normal, statul român nu trebuie să ceară unor persoane să fie purtători de informaţie de la un ghişeu la altul, ci, prin proceduri interne, să transfere datele despre cazier între instituţii. Dacă admitem, totuşi, punctul de vedere că acest cazier e un prim pas de verificare a comportamentului solicitantului de cetăţenie, atunci ar trebui ca statul român să creeze şi condiţiile optime ca solicitanţii de cetăţenie să-l poată obţine relativ uşor. Recomandăm înfiinţarea acestui serviciu la reprezentanţele diplomatice ale României în Republica Moldova, lucru care poate contracara activitatea nefiscalizată a intermediarilor, fluidiza procesul şi nu în ultimul rând poate genera venituri la bugetul de stat", se spune în studiu.

Pe de altă parte, realizatorii studiului sunt de părere că durata procedurii de transcriere a actelor este "scandalos de mare". "Statul român clachează tocmai la finalul procedurii de redobândire, după ce a depus eforturi susţinute de a îmbunătăţi activitatea ANC. Se impun măsuri drastice la acest capitol, pentru eficientizarea acestei proceduri", se recomandă în cercetare.

Mediafax

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri