Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Aproape 450.000 de cetăţeni moldoveni au depus, între 1991 şi 2012, cereri pentru obţinerea sau redobândirea cetăţeniei român, peste 320.000 dintre acestea fiind soluţionate pozitiv, iar alte aproximativ 125.000 de dosare urmând să fie rezolvate, potrivit unui studiu al Fundaţiei Soros.
Studiul relevă faptul că legislaţia în domeniul acordării sau redobândirii cetăţeniei române s-a stabilizat în mare parte. Modificările legislative operate de curând, în 2013, sunt proceduri de "cosmetizare" care au rolul de a îmbunătăţi aspectele sensibile din circuitul dosarului de cetăţenie, cum ar fi în special termenul de 60 de zile stabilit pentru solicitarea de relaţii de către Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie de la alte instituţii abilitate, se arată în studiul "Redobândirea Cetăţeniei Române: O politică ce capătă viziune", realizat de Fundaţia Soros.
Potrivit cercetării, numărul total de dosare soluţionate între 1991 şi 2012 este de 323.049, fiind vorba practic, aproape în totalitate, de răspunsuri pozitive. Numărul dosarelor soluţionate continuă să crească, dar numărul de cereri este în scădere, subliniază realizatorii studiului.
Numărul total de cereri înregistrate până la sfârşitul lui 2012 este de 449.783, rămânând aproximativ 125.000 de dosare care trebuie soluţionate.
Potrivit studiului, în 2012, au fost depuse 87.015 de cereri, fiind primul an în care s-a înregistrat o scădere a acestora, de la 100.845 depuse în 2011.
Realizatorii cercetării spun că un dosar poate să includă, pe lângă adultul care a făcut cererea, şi unul sau mai mulţi copii minori. Astfel, ei estimează la peste 400.000 numărul cetăţenilor moldoveni care sunt beneficiari ai procedurilor de redobândire a cetăţeniei.
"Din păcate, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie (ANC) nu compilează registre separate pentru copiii minori, astfel că nu putem să calculăm cu exactitate numărul total de noi cetăţeni. Este însă firesc să presupunem că cel puţin o parte dintre beneficiarii adulţi au şi copii minori. Presupunând că cea mai mare parte a dosarelor soluţionate au răspuns pozitiv şi că cel puţin un sfert dintre beneficiarii adulţi au un copil minor în îngrijire, estimăm că numărul total de persoane (adulţi şi minori) din fostele teritorii româneşti, beneficiare ale prevederilor legale privind redobândirea cetăţeniei, este de minim 400.000, între 1991 şi 2012. De asemenea, acest număr ar putea să crească cu încă 150.000 din soluţionarea dosarelor deja înregistrate, la care se pot adăuga noi cereri înregistrate începând cu 2013", se arată în studiu.
În ceea ce priveşte motivaţia redobândirii cetăţeniei, cel mai frecvent motiv enunţat a fost "nevoia de angajare în România, ca urmare a absolvirii studiilor aici".
Iniţiatorii studiului mai spun că, în timp ce legislaţia "pare a se fi stabilizat într-o formă suficient de bună", rămân câteva puncte slabe, în domeniul implementării.
"Astfel, viteza de procesare a dosarelor este în continuare scăzută. Totuşi, este necesar ca ANC să primească cel puţin temporar resurse suplimentare. Spunem temporar pentru că datele arată o scădere a numărului de dosare noi, deci probabil că în câţiva ani fluxul de solicitări se va stabiliza. Până atunci însă, este nevoie de asumarea unui efort pentru a depăşi vârful de solicitare", se mai arată în studiu.
Realizatorii cercetării mai consideră că solicitarea cazierului românesc solicitanţilor de cetăţenie este nefirească. "În mod normal, statul român nu trebuie să ceară unor persoane să fie purtători de informaţie de la un ghişeu la altul, ci, prin proceduri interne, să transfere datele despre cazier între instituţii. Dacă admitem, totuşi, punctul de vedere că acest cazier e un prim pas de verificare a comportamentului solicitantului de cetăţenie, atunci ar trebui ca statul român să creeze şi condiţiile optime ca solicitanţii de cetăţenie să-l poată obţine relativ uşor. Recomandăm înfiinţarea acestui serviciu la reprezentanţele diplomatice ale României în Republica Moldova, lucru care poate contracara activitatea nefiscalizată a intermediarilor, fluidiza procesul şi nu în ultimul rând poate genera venituri la bugetul de stat", se spune în studiu.
Pe de altă parte, realizatorii studiului sunt de părere că durata procedurii de transcriere a actelor este "scandalos de mare". "Statul român clachează tocmai la finalul procedurii de redobândire, după ce a depus eforturi susţinute de a îmbunătăţi activitatea ANC. Se impun măsuri drastice la acest capitol, pentru eficientizarea acestei proceduri", se recomandă în cercetare.
Mediafax
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Expoziţie de enciclopedii la BCU Iaşi, sub titlul “Universul într-o carte”
Permis reţinut în vederea anulării: mergea beat criţă cu maşina prin sat
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |