anunturi
grandchef
Bolta rece
anunturi
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional
TVR Iasi Telejurnal
anunturi

Studiu de caz

70 de milioane de la UE băgaţi în gunoaie la Iași. Civilizaţia n-o deprindem

GALERIE
SMID Iasi - depozitul propriu-zis de deseuri [groapa de gunoi]
  • SMID Iasi - depozitul propriu-zis de deseuri [groapa de gunoi]
- +

Banalul drum al pungii de gunoi de sub chiuvetă până la centrul de valorificare deşeuri s-a dovedit o nucă mult mai tare decât şi-a imaginat oricine: simplu cetăţean sau oficial local ori guvernamental. Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor, finalizat în sfârşit la Iaşi cu finanţare din două programe europene, cu chiu cu vai şi cu ani de întârzieri, mai are doar un „mic” hop de trecut: să atingă scopul pentru care a fost creat. Concret: să recicleze mai mult, faţă de procentul prea mic de acum, din tot ce aruncă oamenii la gunoi. Un ajutor esenţial vine dacă aruncăm deja selectat gunoiul propriu, în pubelele special destinate. Aici, se pare, nicio sumă, oricât de mare, de la UE sau din altă parte, încă nu ar fi suficientă. Totuşi, încet, deşi sub aşteptările de la lansarea proiectelor sau chiar de la tăierea panglicilor, lucrurile par a merge în direcţia bună.

La mai bine de 15 ani de când au apărut primele schiţe ale Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor din judeţul Iaşi, în sfârşit totul funcţionează. Pe hârtie, căci la ghena de gunoi de lângă bloc treaba stă cu totul altfel.

La începutul anului 2006, Guvernul Tăriceanu adopta un memorandum legat de sistemul ieşean, alături de cele similare din Satu Mare şi Sibiu, care erau printre primele din România, urmat de o hotărâre de guvern (537/2006) care le includea pe toate într-o serie de împrumuturi în sumă de 1,44 miliarde de euro, pentru finanţarea investiţiilor prioritare de mediu şi gospodărire a apelor. În cele din urmă, suportul financiar avea să vină din partea Uniunii Europene.

Realizarea proiectului şi punerea lui în funcţiune aveau însă să aibă punct final abia peste 15 ani, după multe impedimente: în luna aprilie 2021. Atunci a pornit şi Secţia mecano-biologică - ultima instalaţie complexă din tot sistemul, care a mai avut nevoie de câte ceva ca să înceapă să meargă.

Câteva datorii mai vechi

Despre aventura prelungită a pungii cu gunoi către groapă şi, ulterior, spre depozitul ecologic, am relatat de-a lungul acestor ani. Primul pas a fost închiderea clasicei gropi de la marginea municipiului Iaşi (Tomeşti), şi găsirea terenului pentru construirea Depozitului ecologic. L-au identificat un pic mai departe, în Ţuţora, aproape de Prut. Localnicii au cerut la schimb refacerea drumurilor comunei, datorie pe care Consiliul Judeţean a achitat-o cu greu. Şi astăzi, drumul spre depozit este unul jalnic, un off-road pentru maşinile (multe dintre ele noi) de salubritate. Consolarea pentru moment e că se află printre priorităţile noii Strategii de modernizare a infrastructurii rutiere din judeţ, asumată în iunie 2021 de Consiliul Judeţean Iaşi.

Înainte şi după apariţia fondurilor europene

Noul amplasament de la Ţuţora a fost la început sarcina Primăriei Iaşi. Dar, pentru că în judeţ mai funcţionau trei depozite de deşeuri neconforme, la Paşcani, Hârlău şi Târgu Frumos, în horă a trebuit să intre şi Consiliul Judeţean. În 2009 s-a înfiinţat Asociaţia Intercomunitară de Dezvoltare pentru Salubritate (ADIS), din care fac parte acum toate cele 98 de primării din judeţ şi CJ. Trecerea de la finanţarea de la bugetul de stat la cea europeană s-a făcut greu. A trebuit parcurs un întreg slalom legislativ, de anulare a unor hotărâri şi ordonanţe de guvern, înainte să fie obţinut avizul Comisiei Europene. Pe undeva, tocmai această întârziere a făcut posibilă fazarea (amânarea) unor etape fără să fie impuse penalităţi sau corecţii.

Cine a pus banii: UE, RO şi ieşenii

Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor de la Iaşi a ajuns să fie finanţat prin două programe europene: Programul Operaţional Sectorial Mediu (2007-2013) şi Programul Operaţional Infrastructură Mare (2014-2020). Primul contract a fost semnat în mai 2013, cu termen de finalizare luna iulie 2016. Al doilea acord a fost încheiat în mai 2017, cu termen de finalizare octombrie 2018, prelungit până în toamna lui 2019.

Cu totul, proiectul a costat 69,35 de milioane de euro: 55,1 milioane, costuri eligibile (42,2 milioane, din cele două programe europene, 7,8 milioane, de la bugetul de stat, 0,5 milioane din bugetul local, iar 4,5 milioane de euro provin din aşa-numitul non-funding gap), şi 14,25 milioane de euro, cele neeligibile - reprezentând contribuţie locală.

Aici, nu merge fără autorizaţie de funcţionare la incendiu

Capacitatea depozitului ecologic este de circa 2 milioane mc/an. Dar, pentru că depozitul ecologic de la Ţuţora este singurul aprobat pentru tot judeţul, sistemul a fost completat cu patru staţii de sortare (la Ruginoasa, Hârlău, Ţuţora şi Răducăneni), două staţii de transfer (la Bălţaţi şi Ruginoasa) şi o staţie de tratare mecano-biologică la Ţuţora. Aceasta din urmă a fost pusă în funcţiune ultima, în aprilie 2021.

„Instalaţia a fost montată şi pusă sub tensiune, dar a necesitat o revizie”, ne-a explicat directorul executiv al ADIS, Răzvan Gheorghiu, de ce a pornit mai târziu. Abia apoi a fost depusă documentaţia de autorizare privind securitatea în caz de incendiu. „Este o instalaţie foarte mare şi cu atât mai mult e obligatoriu să existe autorizaţia ISU”, a adăugat şeful Asociaţiei pentru Salubritate.

Ce mai urmează

Dacă în 2020 au fost atribuite contractele de colectare şi transport pentru deşeurile din judeţ, la sfârşitul lui 2022 va expira contractul încheiat de Primăria Municipiului Iaşi cu societatea proprie, Salubris SA, care se ocupă exclusiv de acest serviciu pentru municipiul reşedinţă. Aşadar, cel mai probabil la începutul anului viitor, va fi lansată o licitaţie şi pentru oraşul Iaşi.

Între timp, continuă campania de promovare a selectării deşeurilor pe categorii. Primarii au fost invitaţi la începutul lunii iunie, chiar în preajma Zilei Mondiale a Mediului Înconjurător, la Centrul de Management Integrat al Deşeurilor, de la Ţuţora. După ce au urmărit de la un capăt la altul întregul proces de sortare şi tratare a deşeurilor reciclabile, li s-a cerut sprijinul pentru creşterea procentului de deşeuri care merge la reciclare - acum, de doar 10 la sută din tot ce se aruncă la nivelul judeţului. „Restul de 90 la sută încă, din păcate, depozităm”, a spus Galea Temneanu, directorul Agenţiei de Protecţie a Mediului Iaşi.

Practic, fără o continuare în această direcţie, a selectării încă de acasă a deşeurilor, întreaga investiţie - care a costat şi bugetul local, deci şi pe ieşeni, aproape 15 milioane de euro - va rămâne efectiv neterminată.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Organizarea Summitului CPE în Republica Moldova: beneficii și manipulări politice

Radu POPESCU

Organizarea Summitului CPE în Republica Moldova: beneficii și manipulări politice

Pentru că nu toate lucrurile pot fi perfecte până la capăt, un aspect interesant ce trebuie remarcat este modul în care primarul pro-rus al Chișinăului, Ion Ceban, (care se prezintă acum ca pro-european, în ciuda trecutului său pro-rus, așezat de-a stânga socialistului Igor Dodon) a încercat să-și schimbe imaginea, profitând de vizibilitatea evenimentului, pentru a-și promova propriile interese politice.

opinii

#rezist şi #îndrăznesc

Briscan ZARA

#rezist şi #îndrăznesc

Iată, se prevăd zorii unei noi mişcări oarecum asemănătoare cu cea #rezist. E vorba despre #îndrăznesc începută de oamenii care ar trebui să educe ţara asta, de profesori. După ani de zile în care au fost trataţi ca nişte ţărani de pe moşia unui boier, în care li s-a furat din demnitate încetul cu încetul, până au ajuns la fel de jos ca nişte iobagi, totul pe faţă, totul legal, acum iată că s-au răsculat, le-a ajuns cuţitul la os şi au ieşit în stradă.

Cu ce te îmbraci azi?

Cristina DANILOV

Cu ce te îmbraci azi?

Veți spune că nu haina în sine contează, ci sensul pe care i-l putem da. Pentru ca ea, haina, să aibă un efect asupra proceselor noastre de gândire, trebuie să-i atașăm un sens simbolic. Dar ceva nu putem ignora,dacă vrem să arătăm o anumită imagine despre noi înșine, trebuie, așadar, să fim atenți la ceea ce simbolizează o ținută în percepția colectivă. 

Lista eşecurilor noastre: clasa politică de azi

Mihai DORIN

Lista eşecurilor noastre: clasa politică de azi

După finalizarea intrării noastre în UE şi în NATO, clasa politică se comportă ca o vietate parazitară, a cărei singură raţiune de a exista pare să fie consolidarea privilegiilor şi boicotarea controlului european. S-a ajuns atât de departe în această materie încât ar sacrifica chiar copilul născut prematur – integrarea euro-atlantică – de dragul perpetuării la putere. Iar faptul că europenismul este doar mimat este de notorietate.

pulspulspuls

Calcule electorale la partidoiul ieşean: brânză mare sau urdă mică

Calcule electorale la partidoiul ieşean: brânză mare sau urdă mică

Prin partidoi se bârfeşte că unul din argumentele pentru care fostul activist pro-autostradă şi fost conţilier ministerial ieşean Cătălin Brânzoi a fost uns şef interimar la compania de autostrăzi şi drumuri naţionalear fi fost şi socoteala lui nea Măricel că, în acest mod, îşi măreşte baza de recrutare pentru un candidat cât mai viabil la Premăria ieşeană. 

Caricatura zilei

Greva și Mașina școală

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Credeti ca greva profesorilor mai este justificata daca tinem cont ca Guvernul le-a facut o oferta concreta de majorare a salariilor?

vezi raspunsuri