„90% din cei care fac cure de slăbire recâştigă greutatea în maxim un an“
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 17.01.2021

„90% din cei care fac cure de slăbire recâştigă greutatea în maxim un an“

GALERIE
UMF 207
  • UMF 207
- +

Reputatul profesor american John E. Hall, şef al Departamentului de Fiziologie al Centrului Medical de la Universitatea Mississippi, a fost distins ieri cu titlul de doctor honoris causa al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr.T. Popa“. Cu această ocazie, profesorul a susţinut şi o prelegere în care a prezentat ultimele descoperiri din domeniul bolilor cardiovasculare. De asemenea, John Hall a atras atenţia asupra faptului că, în România, aproximativ 8% dintre femei şi 7,6 % dintre bărbaţi sunt obezi, iar 50% din populaţie este supraponderală. Cu toate că rata de incidenţă a obezităţii este cea mai mică din Uniunea Europeană, profesorul a remarcat că ne confruntăm cu o creştere continuă a acesteia. „Excelenţa academică a Profesorului John Hall se manifestă în două direcţii majore, cercetarea biomedicală, în domeniul fiziologiei şi patologiei cardiovasculare, precum şi în educaţia medicală. Faptul că un mare om de ştiinţă nu este izolat într-un turn de fildeş, ci, dimpotrivă, are menirea de a împărtăşi celor din jur cunoştinţele sale, ca un adevărat mentor, este ilustrat în persoana profesorului doctor Hall“, a punctat Doina Azoicăi, decanul Facultăţii de Medicină. În urma vizitei sale la Iaşi, au fost puse bazele unei colaborări între UMF şi Universitatea din Mississippi, iar Editura „Gr.T. Popa“ a obţinut dreptul de a traduce şi de a edita „Tratatul de Fiziologie Medicală Guyton-Hall“,  după care se studiază Fiziologia în toate institutele de învăţământ medical din lumea întreagă. „Ziarul de Iaşi“ i-a luat un scurt inverviu profesorului Hall, pe care îl publicăm în rândurile ce urmează.

- Care sunt problemele de sănătate asociate cu obezitatea şi în ce măsură afectează această boală buna funcţionare a inimii?
- Obezitatea, în cele mai multe ţări, a devenit probabil cea mai mare provocare a sistemului de sănătate. Are efecte puternice asupra multor altor boli, printre care cele cardiovasculare. Obezitatea este întâlnită la două treimi sau chiar trei pătrimi dintre pacienţii cu hipertensiune. De asemenea, este o cauză majoră a diabetului, conducând la instalarea diabetului de tip 2. Obezitatea cauzează multe tipuri de cancer. Mai mult, nu doar măreşte riscul de a avea cancer, ci măreşte şi ritmul de creştere a tumorilor. De exemplu, cancerul la sân va evolua mai repede la femeile obeze decât la cele slabe. Obezitatea este şi principala cauză a cirozei. Înainte, ciroza era cauzată de consumul de alcool, dar acum apare şi în cazul acumulării de grăsime în ficat. Unul dintre lucrurile pe care le-am învăţat pe parcursul anilor este că nu contează câtă grăsime este pe corp, ci unde este localizată. Grăsimile acumulate în jurul organelor sunt cauza acestor factori de risc. Obezitatea este principalul motor pentru multe boli cronice, dar este şi o problemă economică. În SUA cheltuim 160 de miliarde de dolari pe an din cauza acestei boli. Este estimat că, în multe ţări dezvoltate, obezitatea costă mai mult - în termeni de sănătate - decât consumul de alcool şi de ţigări. În America este principalul motiv pentru creşterea costurilor servicilor de sănătate. Pentru prima oară vedem copii diabetici de tip 2 la 14 - 16 ani. În SUA, 20% dintre copiii de 4 ani sunt obezi sau supraponderali. În România, incidenţa obezităţii nu este aşa mare, dar este în creştere. Aici aveţi 50% din populaţie supraponderală, dar răspândirea obezităţii este mai mică. Surprinzător, dar România este una dintre cele mai „slabe“ ţări din Europa. 

Un sfat pentru cei graşi

- Este, într-adevăr, stresul un factor care cauzează obezitatea? Diferă aceşti factori determinanţi în cazul Statelor Unite şi al ţărilor europene?
- Mulţi oameni cred că stresul este o cauză importantă a obezităţii, dar şi obezitatea este o cauză a stresului. Consider că este adevăr în ambele afirmaţii. Oamenii obezi sau supraponderali au stima de sine scăzută, copiii sunt tachinaţi de alţi copii la şcoală. Există dovezi că stresul influenţează nu atât obezitatea, cât modul în care grăsimea este distribuită pe corp. Nu ştim cum să tratăm obezitatea prea bine, e evident că nu facem o treabă bună. Mulţi oameni pierd în greutate atunci când urmează un regim şi fac exerciţii fizice, dar într-un an, aproximativ 90% dintre ei recâştigă acea greutate. E foarte dificil să slăbeşti şi învăţăm foarte mult din cercetare despre acest lucru. Există anumiţi hormoni care influenţează apetitul, energia şi învăţăm de ce creierul se resetează aşa încât să nu răspundă eficient la aceştia, precum un individ slab. Am observat că, atunci când devii obez, creierul se setează la un nivel ridicat de greutate. Astfel, când slăbeşti, corpul tău se comportă ca şi cum te-ai înfometa, chiar dacă ai calorii în exces stocate. Prevenţia e mai importantă, mai eficientă în acest caz.

- Dacă ar fi să daţi un sfat unei persoane obeze, care ar fi acela?

- Pentru un adult, i-aş sugera să meargă la un nutriţionist, să obţină ajutor. E greu sa te descurci pe cont propriu. Pentru problemele de sănătate trebuie să consulte un medic. De exemplu, unele boli amintite mai sus pot fi tratate. Hipertensiunea poate fi tratată uşor dacă iei medicamentele corecte. În acelaşi timp, au nevoie de exerciţii fizice. De asemenea, oamenii se descurcă mai bine atunci când sunt membri în grupuri de suport, când au presiunea grupului şi îşi împărtăşesc experienţele. În cazul copiilor, vorbim despre prevenţie. Părinţii au responsabilitatea de a nu-i lăsa să ajungă în acel punct. De exemplu, între privitul la televizor şi obezitate există o proporţionalitate directă. Mai apoi, contează obiceiurile familiale: mişcarea şi mâncatul sănătos.

„Cei mai mulţi oameni mor din cauza bolilor cardiovasculare“

- Aţi avut întotdeauna o înclinaţie către studiul fiziologiei şi al bolilor cardiovasculare, sau este meritul mentorului dumneavoastră, Arthur Guyton?
- Am început cu un interes în jurnalism, voiam să fiu scriitor. A fost un exerciţiu bun pentru un cercetător, pentru că scriu mult acum. Am devenit interesat de studiul bolilor cardiovasculare datorită mentorului meu. Cred că majoritatea oamenilor de aici îşi iau inspiraţia: de la mentori sau părinţi. De asemenea, scopul nostru este de a găsi întrebări la care este important să răspundem. Cei mai mulţi oameni mor din cauza bolilor cardiovasculare, iar interesul meu pentru studiul obezităţii a venit atunci când am văzut legătura dintre cele două.

- Cum vă simţiţi ştiind că tineri din lumea întreagă studiază fiziologia după tratatul Guyon - Hall? Este dificil să scrii pentru învăţăcei?
- Sunt fericit, mă bucur că studenţii îl găsesc util. Cartea este scrisă în principal pentru studenţi, nu pentru profesori. Majoritatea cărţilor sunt prea complicate, sofisticate, iar tinerii nu le pot înţelege. Nu am vrut să fie o carte de referinţă pentru profesori, ci doar pentru uz practic al studenţilor.

- Doriţi să creaţi o punte de legătură între Universitatea de Medicină şi Farmacie din Iaşi şi Universitatea Mississippi. Cum va funcţiona acest parteneriat şi care vor fi avantajele pentru fiecare parte?
- Vrem să încheiem un acord care să încurajeze schimbul de studenţi, doctoranzi, cadre didactice. Vrem ca tinerii să vină la noi, să înveţe din cercetările pe care le facem. Radu Iliescu e un exemplu bun, a lucrat 8 ani la noi şi acum e un lider în instituţia ieşeană. El exemplifică foarte bine cum poate funcţiona acest parteneriat. Beneficiul pentru noi, americanii, este că vom putea profita de oamenii de aici, ne dorim ca cei mai buni specialişti să lucreze cu noi. Aveţi programe de cercetare clinică foarte bune, aveţi o populaţie largă de pacienţi. Putem face studii colaborative pe pacienţii cu boli renale.

„Cercetarea nu ne ajută să tratăm boli, ci să le şi prevenim“

- Cât de importantă este cercetarea pentru învăţământul superior medical? Dintre cercetarea academică şi cea din sectorul privat, care se dovedeşte a fi mai performantă?
- Cercetarea este fundaţia pentru medicina de mâine. Ariile de cercetare de azi vor fi baza pentru dezvoltarea tratamentelor medicale. Cercetarea nu ne ajută să tratăm boli, ci să le şi prevenim. Pentru universităţi, activitatea de cercetare creează o atmosferă academică, unde atragi cei mai buni specialişti. Îmbunătăţeşti şi sistemul de sănătate, dar şi cel educaţional. Atât cercetarea academică, cât şi cea privată sunt importante. În universităţi, profesorilor nu li se spune ce să studieze, ei descoperă, sunt curioşi. În acelaşi timp, companiile translează aceste descoperiri şi le folosesc pentru a produce medicamente mai bune, tehnologii mai bune, proceduri eficiente.

- Ce anume poate fi folosit din sistemul american de sănătate pentru a-l îmbunătăţi pe al nostru?
- Avem foarte multă tehnologie, resurse de a produce servicii de sănătate foarte bune. Din păcate, avem cel mai scump sistem de sănătate din lume. Nu vreţi asta în România, dar sigur aveţi nevoie de tehnologie. România ar trebui să capteze tehnologia şi să gândească un sistem de distribuţie a serviciilor mai bun decât cel american.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Primăvara din ianuarie

Nicolae GRECU

Primăvara din ianuarie

Pericolul de îngheţare şi pericolul de carantină pun în primejdie desfăşurarea Ligii I conform graficului.

Filmuletul zilei

opinii

Un corifeu al „gândirii politice corecte” - Noam Chomsky (I)

Eugen MUNTEANU

Un corifeu al „gândirii politice corecte” - Noam Chomsky (I)

Unul dintre cei mai proeminenţi promotori ai „corectitudinii politice”, ideologie larg răspândită în mediile academice şi în mass media occidentale, este lingvistul american Noam Chomsky. O parte din ideile sale politice sunt analizate în articolul de faţă.

Dar cine „le are cu Biserica”?

pr. Constantin STURZU

Dar cine „le are cu Biserica”?

Acum o lună, mai exact pe 16 decembrie, au fost publicate rezultatele unui sondaj realizat de Centrul de Cercetări Sociologice LARICS, în parteneriat cu Secretariatul de Stat pentru Culte şi cu Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române. Desfăşurată sub titulatura „Barometrul vieţii religioase”, cercetarea vine să evidenţieze şi ce impact a avut, din perspectivă religioasă, 2020 (anul „pandemic”) asupra populaţiei. 

Filozofie coruptă

arh. Ionel OANCEA

Filozofie coruptă

Într-o viziune grosolană despre normalitate se poate aprecia că administraţia comunistă era mai funcţională ca cea de astăzi. Pentru obţinerea unui act administrativ puteai merge la audienţe la diverşi tovarăşi cu funcţii dispuşi, de regulă, să te asculte. Dacă nu, existau cel puţin două chei universale capabile să facă minuni, pachetul de Kent sau de cafea naturală. Ajuta, la fel de mult, nepotismul, cunoştiinţele, bunii amici din lanţul slăbiciunilor atât de bine surprins în celebra schiţă a lui Caragiale.

pulspulspuls

De ce se pregăteşte oare nea Măricel?

De ce se pregăteşte oare nea Măricel?

După ce l-a acuzat lumea că a plecat din Casa Pătrată cu gentoiul burduşit de like-uri şi urmaritori ai paginii oficiale de Facebook a instituţiei, îndensând totul apoi pe pagina lui de polkitician, iacătă că nea Măricel, fostul şef de judeţ, mai vbine cu o surpriză, şi tot în spaţiul virtual. 

Caricatura zilei

Mușchi

Editia PDF

Bancul zilei

In Antarctica s-a inregistrat cea mai scazuta temperatura de pe glob: -93,2 grade ...prin urmare va propunem sa ne reami (...)

Parteneri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.