Dr. Ana Maria Sîngeap, Institutul de Gastroenterologie, Spitalul „Sf. Spiridon” Iaşi:

”Anticorpii anti- H. pylori nu semnifică obligatoriu infecţie actuală, prezentă. Ei apar în urma contactului organismului cu bacteria şi rămân prezenţi (pozitivi) ulterior, permanent, inclusiv după tratament eficient şi vindecare. Cel mai corect, pentru stabilirea infecţiei prezente cu H. pylori,  trebuie efectuate alte teste de diagnostic, non-invazive (testul antigenului fecal din scaun, testul respirator) sau invazive (biopsie gastrică) – alese în funcţie de situaţia clinică. Există însă unele situaţii particulare (cea mai frecventă în mediul spitalicesc – hemoragia digestivă), când metodele menţionate au o sensibilitate mai mică, astfel încât  testul anticorpilor din sânge este cel pe care ne bazăm pentru documentarea infecţiei şi începerea tratamentului. Deasemenea, un aspect pe care doresc să îl explic este: o primă determinare pozitivă, fără tratament antibiotic în antecedente, poate însemna infecţie prezentă. Revin la ceea ce afirmam la început şi accentuez faptul că, după tratament, anticorpii rămân prezenţi, astfel încât nu ne vom baza pe aceştia pentru a controla eradicarea, trebuie aleasă altă metodă.

Este obligatorie endoscopia pentru diagnostic?

Endoscopia nu este obligatorie dacă avem în vedere doar diagnosticul infecţiei cu H. pylori. Există metode denumite „non-invazive”, mai simple şi mai uşor de tolerat de către pacient, pe care ne bazăm în general pentru diagnostic (le-am prezentat în rândurile de mai sus). Dar sunt într-adevăr situaţii când endoscopia trebuie efectuată, pentru a exclude boli organice importante (ulcer, cancer gastric); aceste situaţii sunt cele în care pacientul prezintă „simptome de alarmă” – scădere în greutate, disfagie (greutate la înghiţit), vărsături, anemie, hemoragie digestivă, sau are în familie cazuri de cancer gastric. De asemenea, chiar şi în cazul unor simptome mai puţin specifice, dar la o vârstă peste 45 de ani, este de preferat efectuarea endoscopiei. Astfel, în cadrul endoscopiei digestive superioare, se poate efectua biopsie (prelevarea unui mic fragment de mucoasă gastrică), cu depistarea H. pylori prin test rapid sau examen histopatologic.

Trebuie să se testeze şi familia pentru H. pylori?

Infecţia cu H. pylori, germene patogen uman,  se transmite într-adevăr de la om la om. Indicaţia de testare a membrilor asimptomatici ai familiei este controversată. Ghidurile formulează clar obligativitatea testării pentru persoanele care au rude de gradul I cu cancer gastric sau cu leziuni preneoplazice – gastrită atrofică, de exemplu, şi pentru persoanele din familie cu simptome de dispepsie sub 45 de ani (strategia „test and treat” – „testează şi tratează”). Dacă au simptome de alarmă, explicate mai sus, trebuie să efectueze endoscopie. Iar dacă au deja diagnosticat ulcer gastric sau duodenal, cancer sau limfom gastric, anemie feriprivă neexplicată, purpură trombocitopenică idiopatică, sau iau medicamente antiinflamatorii pe termen lung – atunci trebuie să efectueze într-adevăr testare pentru infecţia cu H. pylori şi tratament dacă testul este pozitiv. Revenind, persoanele din familie, sănătoase, fără simptome,  care nu se regăsesc în situaţiile de mai sus, nu sunt obligate să se testeze; totodată însă, menţionez că versiunile clasice ale ghidurilor admit şi dorinţa pacientului ca indicaţie de testare.

Cum ştiu sigur că m-am vindecat după ce am terminat tratamentul?

Testul anticorpilor nu este potrivit pentru verificarea vindecării. Pentru testarea eradicării cu succes, se folosesc în general testul fecal (se determină în scaun antigenul H. pylori) sau testul respirator cu uree marcată. Aceste teste trebuie efectuate după cel puţin o lună de la finalizarea tratamentului. Alte condiţii sunt: oprirea medicamentelor antisecretorii gastrice de cel puţin 14 zile şi oprirea oricărui antibiotic de cel puţin o lună. Dacă se efectuează o endoscopie ca indicaţie de verificare a vindecării unui ulcer gastric, se poate lua în calcul prelevarea unei biopsii”.