A apărut sindromul psihic „Covid“ la elevii din Iași. Plâns din senin, frică și depresie
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

vineri, 14.05.2021

A apărut sindromul psihic „Covid“ la elevii din Iași. Plâns din senin, frică și depresie

GALERIE
elev_pandemie_sindrom
  • elev_pandemie_sindrom
- +

Contextul pandemic actual, numeroasele schimbări în ceea ce priveşte programul şcolar, dar şi faptul că elevii au fost nevoiţi să stea acasă perioade extrem de lungi în lunile în care au susţinut ore online au provocat în rândul acestora o serie întreagă de manifestări despre care specialiştii spun că i-ar putea marca pe viitor. Poate chiar definitiv. Astfel, elevii sunt predispuşi, după mai bine de un an de restricţii, la îngrijorări, frici şi anxietate cu privire la siguranţa lor şi a familiei, chiar la depresie, la dificultăţi de concentrare sau atenţie, dar şi modificări în ceea ce priveşte nivelul de energie. Psihologii au început să ofere o atenţie sporită acestor fenomene, care tind să se accentueze pe măsură ce criza sanitară continuă. Despre trăirile psihice nevăzute ale elevilor în pandemie, dar şi sfaturi inedite ale specialiştilor pentru părinţi şi copii, pe larg, în rândurile următoare.

Printre simptomele observate de specialiştii ieşeni în educaţie şi în psihologie şcolară, mai ales în rândul adolescenţilor, se numără îngrijorările, fricile şi anxietatea, gândurile negative şi neîncrederea faţă de ceilalţi, comportamente perturbatoare care generează certuri, plâns şi tristeţe inexplicabilă, dar şi dificultăţi de concentrare şi de atenţie, sau modificări ale nivelului de energie, manifestate fie prin letargie, fie prin nerăbdare, nelinişte, nivel ridicat de energie.

„Accentuare a dificultăţilor de socializare“

„Perioada pe care o parcurgem generează o serie de provocări pe componenta psihopedagogică. Gestionarea deficitară a emoţiilor manifestată prin instabilitate emoţională, iritabilitate, frustrare, anxietate; accentuarea dificultăţilor de socializare; dificultăţi de concentrare a atenţiei, tulburări de memorie; amplificarea disfuncţiilor comportamentale precum impulsivitatea, agresivitatea; amplificarea tulburărilor volitive, motivaţia scăzută; toate acestea reprezintă provocări în atenţia practicienilor din domeniul psihopedagogic. Mediul virtual insuficient securizant, ştirile false, cyberbullyingul se adaugă acestui tablou provocator“, ne explică prof. Anca Hardulea, director al Centrului de Resurse şi Asistenţă Educaţională Iaşi (CJRAE Iaşi).

Aceste fenomene sunt observate şi de către părinţi, chiar dacă unii dintre aceştia le pun fie pe seama vârstei şi schimbărilor hormonale, fie le consideră doar stări de moment, trecătoare.

„Fata mea este acum în clasa a VI-a. Am observat că este mult mai retrasă. Nu ştiu dacă e o schimbare normală, specifică vârstei, dar, înainte, când venea de la şcoală, îmi povestea cu entuziasm ce a făcut la ore, ce a mai povestit cu prietenii şi colegii“, explică un părinte.

Acesta afirmă că a încercat să discute cu fiica sa, dar de multe ori avea parte inclusiv de răspunsuri uşor violente.

„Uneori nu ai cu cine să te înţelegi. Nici nu ştii dacă să pui totul pe seama începutului de adolescenţă sau dacă are nevoie de ajutor. Chiar ne-am gândit uneori dacă este cazul să cerem ajutor de la un psiholog“, afirmă acesta.

Părinte: „A început să ne refuze“

Un alt părinte, tatăl unei adolescente, are, de asemenea, dificultăţi în ceea ce priveşte modul în care poate explica „toanele“ fetei sale. Pe de o parte, explică el, pune totul pe stresul apropierii examenelor naţionale, iar pe cealaltă, schimbărilor hormonale specifice adolescenţei.

„De multe ori o vedem doar seara, când vine să îşi ia farfuria de mâncare şi se întoarce la calculator. Nici nu pot să îi reproşez ceva, pentru că la şcoală are note bune, şi vedem că învaţă pentru bac. Cu prietenii iese foarte rar, deşi văd că interacţionează cu colegii pe net“, explică tatăl.

Mama unei eleve din clasa a VII-a, cadru didactic, afirmă că şi ea a observat schimbări de comportament la fiica sa, dar le pune, de asemenea, pe seama vârstei.

„De obicei ieşeam toţi trei, eu soţul şi Ioana, la plimbări, mici excursii. De câteva luni a început însă să ne refuze: preferă să rămână acasă. Eu sper că e vorba de schimbările vârstei, şi că e normal să nu mai fie atât de apropiată de părinţi, să pre­fere să stea cu prietenii decât cu noi. Cu toate astea, am observat că este mult mai obosită după orele online, plictisită. Este însă greu să îmi dau seama dacă e vorba de efectele statului în casă mai mult timp sau e doar începutul adolescenţei“, afirmă cadrul didactic.

Directorul CJRAE, Anca Hardulea, exlică faptul că tinerii au nevoie de sprijin din partea adulţilor mai ales în această perioadă şi, prin urmare, părinţii ar trebui să ofere o atenţie crescută în ceea ce priveşte stabilitatea emoţională a copiilor.

Cum pot ajuta părinţii şi profesorii

„Ca părinte sau profesor ne întrebăm cum îi putem ajuta pe tineri să-şi descopere logica interioară a emoţiilor şi să se simtă confortabil cu propriile trăiri, cum să le gestioneze, cum să se adapteze la schimbare sau cum să-şi recreeze microuniversul personal. Ce stă în puterea noastră să facem? De exemplu, să selectăm doar acele informaţii din mass-media sau reţelele de socializare care ne pot fi de folos în aceste momente, sau să enumerăm toate temerile pe care le simţim şi le validăm ca fiind autentice şi justificate în contextul dat. Cea mai bună modalitate de a ne depăşi temerile este să ne confruntăm cu ele, punându-ne întrebări de genul: Care e cel mai rău lucru care se poate întâmpla? Ce aş putea face dacă se întâmplă? Căutând soluţii, creştem nivelul de control, fapt care reduce anxietatea“, explică directorul CJRAE Iaşi.

Anca Hardulea recomadă şi câteva activităţi care readuc starea de bine şi echilibrul emoţional.

„Abordarea practicienilor, profesori consilieri şcolari, profesori logopezi din CJRAE Iaşi se centrează în această perioadă pe gestionarea emoţiilor negative, - emoţii negative, dar sănătoase: îngrijorare, tristeţe vs emoţii negative nesănătoase: panică, anxietate, depresie -, rezilienţă, normalizarea vieţii, asigurarea continuităţii în activitatea personală, educaţională, asigurarea rutinelor în viaţa personală, în activitatea educaţională, dezvoltarea de noi competenţe - digitale, de învăţare sincron-asincron, de comunicare online, de management al timpului, de management al stresului, prevenirea riscurilor în mediul virtual“, explică prof. Hardulea.

Cititi si: Tragedie: A născut mai repede pentru a-şi salva copilul, apoi a murit răpusă de COVID

În acest sens, CJRAE a realizat o serie de resurse online pe niveluri de vârstă (preşcolar, primar, gimnazial, liceal) care pot fi accesate de părinţi şi profesori, dar şi activităţi de acomodare la actualul context educaţional, un set de aplicaţii şi recomandări precum „Jurnalul elevului rezilient“, „Adolescenţi rezilienţi“, „Comunicarea online“, „Aventuri în universul emoţiilor“, „Managementul învăţării“, „Managementul timpului“, „Stresul din viaţa mea“, „Procrastinarea“, „Râsul şi starea de bine“.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Este nevoie de consultanţă din partea fostei soţii a lui Relu Fenechiu

Toni HRIŢAC

Este nevoie de consultanţă din partea fostei soţii a lui Relu Fenechiu

Când interesul privat este mare, iar responsabilitate aproape inexistentă, expertiza liberalilor urcă la cote ameţitoare. Când urgenţa publică cere însă sacrificiu, iniţiativa lor dispare. Reglementările devin sfinte. Lipsa de iniţiativă a autorităţilor în vremuri cu totul excepţionale ar intra mai degrabă la zădărnicirea combaterii bolilor decât nepurtarea măştilor.

Filmuletul zilei

opinii

„Viaţa mea e un roman”

Alexandru CĂLINESCU

„Viaţa mea e un roman”

Am expus aici o părere strict personală. Şi ca să nu existe nici o ambiguitate: nu ţin jurnal, nu-mi voi scrie memoriile, dar citesc cu plăcere şi cu interes - atunci când merită - jurnale şi memorii.

Lenin şi Ştefan cel Mare

Radu POPESCU

Lenin şi Ştefan cel Mare

Socialiştii şi medalia de AUR.

Complexul Cultural Ieşean

George PLEȘU

Complexul Cultural Ieşean

În timpul unei dezbaterii pe care am organizat-o anul trecut, intitulată „Cultura şi oraşul”, l-am întrebat pe Ştefan Teişanu, directorului Centrului Cultural Clujean, despre oportunitatea înfiinţării unei astfel de instituţii la Iaşi. Răspunsul primit a deranjat orgoliile unei părţi din publicul prezent, dar a atins un subiect sensibil, pe care rar avem curajul să-l abordăm pe plan local. Astfel, în glumă, a sugerat ca instituţia similară din Iaşi să fie numită „Complexul Cultural Ieşean”, cu referire la modul în care fosta capitală culturală a României se raportează la statutul demult pierdut.

pulspulspuls

Mr Ciorăpel de la Iaşi

Mr Ciorăpel de la Iaşi

Iacătă, dragilor, că nu degeaba îl remarcam aicea la rubricuţă în Postul Mare pe junele conţilier USR de 26 de ani în comiţia Cozetei, la ieşirea de la negocierile cu Chirica, pe viitorul acuzat de trădare Mr. Ciorăpel! 

Caricatura zilei

Fără amendă

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.